Loading ...
Sorry, an error occurred while loading the content.

Efectele nocive ale substanþelor toxice sunt transmise genetic

Expand Messages
  • Eddie Mandru
    Efectele nocive ale substanţelor toxice sunt transmise genetic de Emilia Kareva Cercetări recente arată că mediul în care trăim şi comportamentul nostru
    Message 1 of 2 , Apr 15, 2008
    • 0 Attachment
      Efectele nocive ale substanþelor toxice sunt transmise genetic

      de Emilia Kareva

       Cercetãri recente aratã cã mediul în care trãim ºi comportamentul nostru pot programa secþiuni din ADN-ul copiilor noºtri. Deºi pânã acum se credea cã suntem doar purtãtori pasivi ai genelor pe care le transmitem urmaºilor, studiile de specialitate au arãtat cã dieta, poluarea, fumatul sau stresul interacþioneazã direct cu fondul nostru genetic. Într-un mod misterios, efectele nocive ale substanþelor toxice sunt transmise din generaþie în generaþie. ªtiinþa nu ne oferã încã explicaþii complete pentru aceste mecanisme.

      „Acest fapt introduce noþiunea de responsabilitate geneticã ºi ereditarã”, spune doctorul Moshe Szyf, cercetãtor al Universitãþii din Montreal. „Aceste descoperiri vor revoluþiona medicina. Nu mãnânci ºi nu faci miºcare doar pentru tine, ci ºi pentru urmaºii tãi”.

      Epigenetica, noul domeniu de cercetare al geneticii, implicã studierea aºa-zisului „al doilea cod genetic”, care influenþeazã felul în care se comportã genele în corp. În termeni informatici, am putea spune cã dacã ADN-ul este pentru moºtenirea geneticã hardware-ul (partea fizicã a unui sistem informatic), sistemul epigenetic este software-ul  (partea logicã - cea care comandã hardware-ul).
      Bazându-se pe rezultatele cercetãrilor recente, specialiºtii sunt intrigaþi de faptul cã genele – transmise din generaþie în generaþie - pot fi modificate de dieta noastrã, de obiceiurile noastre, de mediul în care trãim.
      De fapt, este deja ºtiut cã mediul în care trãim ne modeleazã din momentul în care suntem concepuþi. Mediul în care am crescut determinã bolile ce ne pot lovi mai târziu în viaþã. Mai mult, aceste influenþe sunt transmise urmaºilor noºtri ºi chiar urmaºilor urmaºilor noºtri.

      Un grup de peste 200 de cercetãtori de pe cinci continente au lansat în mai 2007, profund îngrijoraþi, declaraþia Faroes, în care prezentau dovezi ale faptului cã expunerea timpurie la produse chimice folosite în mod obiºnuit în gospodãrie le produc copiilor riscul de a contacta boli grave mai târziu în viaþã, inclusiv diabet, deficit al atenþiei, anumite tipuri de cancer, disfuncþii ale tiroidei ºi obezitate, printre multe altele. De aceea, oamenii de ºtiinþã au cerut guvernelor statelor lumii sã nu mai aºtepte alte dovezi ale ºtiinþei ºi sã ia mãsuri preventive pentru a proteja fetuºii ºi copii de expunerea la produse chimice. Cea mai mare parte a mass-mediei continuã sã ignore aceste fapte, chiar ºi dupã lansarea declaraþiei Faroes.

      În medie, 1.800 de noi substanþe chimice intrã în uz ºi devin legale de la an la an. În jur de 750 dintre acestea intrã în componenþa diferitelor produse – cum ar fi pesticide, carburanþi, detergenþi ºi þigãri - fãrã a fi testate înainte pentru a se ºti care este efectul lor asupra sãnãtãþii ºi asupra mediului înconjurãtor. În 2005, Uniunea Europeanã (UE) a încercat sã rezolve aceastã situaþie încercând sã promoveze o nouã lege numitã Înregistrarea, evaluarea ºi autorizarea substanþelor chimice - Registration, Evaluation and Authorization of Chemicals (REACH) - care prevedea ca substanþele chimice sã fie testate înainte de a intra în produsele lansate deja pe piaþã. Deºi SUA ºi companiile din industria chimicã au fãcut mari eforturi de a submina legiferarea REACH, în decembrie 2006 legea a fost adoptatã de UE. Cu toate acestea, industria chimicã din SUA ºi Europa refuzã în continuare sã respecte aceste prevederi.
       
       
       
       
      Singurãtatea se reflectã la nivelul genelor

      de Alex Ionescu

      “A te simþi singur” este o stare emoþionalã în care persoana experimenteazã un puternic sentiment de gol ºi izolare. Fiecare persoanã are perioade când este singurã datoritã circumstanþelor sau a alegerilor pe care le face. A fi singur poate fi experimentat ca fiind ceva pozitiv, plãcut ºi reîmprospãtor emoþional, dacã acest sentiment se þine sub control. Solitudinea este starea de a fi singur, separat de alþi oameni, dar cu decizia luatã conºtient de a fi singur.

      „A te simþi singur” este însã o solitudine nedoritã. Starea “patologic㔠de a te simþi singur se poate manifesta în sentimente de abandon, îndepãrtare, depresie, insecuritate, anxietate, neajutorare, lipsa de sens, resentimente. Dacã aceste sentimente persistã perioade lungi de timp, pot sã împiedice individul în dezvoltarea unor relaþii sãnãtoase ºi a unui stil de viaþã normal. ªi, aºa cum vom vedea cã au obiectivat ultimele cercetãri ºtiinþifice, singurãtatea afecteazã chiar starea de sãnãtate. Starea de “a te simþi singur” poate apare ºi în cadrul cãsãtoriei sau al relaþiilor de cuplu unde apar manifestãri de supãrare, resentimente, sau unde dragostea nu poate fi împãrtãºitã reciproc. În aceste cazuri, acest sentiment poate arãta o disfuncþie a comunicãrii. Printre simptomele obiºnuite care semnaleazã apariþia stãrii de singurãtate sunt:  credinþa c㠓oricine altcineva” are prieteni, sentimentul de a fi inadecvat(ã) ºi neîndemânatic(ã) în societate, convingerea cã ceva nu este în regulã cu propria persoanã, sentimentul cã nimeni nu o înþelege, refuzul schimbãrii sau încercãrii de noi lucruri, sentimentul de “gol”, deprimare, sau chiar apariþia de idei  suicidare.

      Subliniem încã o datã cã singurãtatea este o emoþie umanã obiºnuitã experimentatã de orice om, la un moment dat, ºi nu este un defect. Doar accentuarea acestui sentiment “de a te simþi singur” ºi închistarea în starea respectivã genereazã efectele nedorite atât asupra psihicului cât ºi asupra sãnãtãþii.
      În urmãtorul articol, preluat din ScienceNOW Daily News apãrut pe 14 septembrie 2007, vom vedea care este legãtura dintre sentimentul singurãtãþii ºi vulnerabilitatea la boli a celor care manifestã preponderent acest simptom.
      “Un studiu recent apãrut în revista Genome Biology a arãtat cã singurãtatea poate modifica modul în care anumite gene funcþioneazã, determinând în persoanele care suferã de singurãtate cronicã un sistem imun slãbit ºi o putere diminuatã de apãrare faþã de boli.

      Fiecare se simte singur din când în când, dar anumite persoane resimt aceasta cu o foarte mare intensitate. Aceste persoane se simt singure în mod continuu, pe perioade lungi de timp, chiar în ciuda prezenþei prietenilor ºi a familiei. Cercetãtorii ºtiu faptul cã aceºti oameni sunt mai puþin sãnãtoºi. Iniþial a fost suspectat cortizolul, un hormon care regleazã rãspunsul organismului la situaþii stresante ºi ameninþãtoare, deoarece a fost gãsit ca având niveluri mari la persoanele care se simt singure. Dar mecanismul rãmâne un mister, însoþit de întrebarea: dacã inflamaþia este una din trãsãturile care însoþesc bolile celor singuri, cum poate cortizolul, cu proprietãþile sale antiinflamatorii, sã fie cheia?

      Cercetãtorul în genomicã Steve Cole ºi colegii de la Universitatea California, Los Angeles (UCLA), au studiat un grup de 153 de oameni cu vârsta cuprinsã între 50 ºi 60 de ani. Echipa de cercetãtori a selecþionat acest grup utilizând Scala de singurãtate UCLA, un test care mãsoarã gradul de singurãtate al subiecþilor prin rãspunsul la anumite întrebãri. Cercetãtorii au investigat apoi ADN-ul izolat din celulele albe sanguine la 8 persoane care au avut punctajul cel mai mare ºi la 6 care au avut punctajul minim, în urma acetei evaluãri.

      Din cele 22000 de gene umane, 209 prezentau o exprimare anormalã în grupul celor foarte singuratici. Majoritatea genelor depistate ca având expresia anormalã sunt implicate în controlul rãspunsului imun. La cei foarte singuratici expresia genicã arãta o activare a rãspunsului imun ºi a celui inflamator, alãturi de o diminuare a producþiei de anticorpi ºi factori antivirali. Rezultatele explicã astfel de ce persoanele singure suferã de inflamaþii cronice în ciuda nivelurilor crescute de cortizol, ºi, în acelaºi timp sunt vulnerabile la microbi, virusuri ºi alte surse de afectare a organismului. “Studiul, care este primul de acest gen, reveleazã la nivel molecular cum singurãtatea expune fiinþele respective la diferite boli”, afirmã Cole.

      “Acesta este un studiu remarcabil”, spune Robert Wilson, neuropsiholog la Rush University Medical Center în Chicago, Illinois. Ar fi foarte bine ca acest studiu sã fie realizat ºi pentru alte tipuri de suferinþe ale omului obiºnuit, spune el.  În acelaºi timp, el subliniazã cã acest studiu nu precizeazã ce apare mai întâi: singurãtatea sau modificarea genicã. Wilson spune c㠓suntem departe de acest gen de precizãri specifice, dar astfel de studii ne pot conduce acolo”.

      Steve Cole sperã ca medicii, într-o bunã zi, sã fie capabili sã utilizeze markerii genetici pentru a afla persoanele expuse riscului ºi sã le menþinã starea de sãnãtate prin diferite terapii. “Nu putem sã îi transformãm în oameni fericiþi, dar îi putem þine departe de sicriu”, a spus Cole.”
      Bibliografie
      1. Loneliness is in the genes  – Gisela Telis, ScienceNOW Daily News, 14 September 2007
      2. Effects of loneliness on gene expression, Cole SW, Hawkley LC, Arevalo JM, Sung CY, Rose RM, Cacioppo JT / Genome Biology, 13 September 2007
      3.  Smith, Eleanor; Psychology Today, May 1988
      4.  Loneliness and pathways to disease (pdf) - Hawkley, Louise C. & Cacioppo, John T.; Institute for Mind and Biology, University of Chicago, Thursday 18 July 2002
      5. The Dangers of Loneliness - Marano, Hara Estroff; Psychology Today Thursday 21 August 2003
      6. Social Depression, Loneliness, and Depression (from the Online Social Networks website)

       
      Plãtim pentru propria moarte: vaccinurile care îmbogãþesc companiile producãtoare pot sã ne ucidã

       
      Victimele epidemiilor din ultimele decenii au depãºit numãrul victimelor celui de-al doilea rãzboi mondial

      de Alex Ionescu
       
      În spatele mediatizãrii deºãnþate a vaccinurilor se ascunde un adevãr înspãimântãtor: niciunul dintre vaccinurile existente la ora actualã, pentru niciuna dintre boli, nu este cu adevãrat eficient. Nu s-a demonstrat ºtiinþific eficienþa vaccinurilor, ci din contrã s-a demonstrat cã ele sunt foarte periculoase, transmiþând un numãr mare de virusuri ºi generând veritabile epidemii. În plus, substanþele care fac parte din vaccinuri, precum mercurul ºi aluminiul, pot produce autism, Alzeheimer, cancer, etc. Prin vaccinare, suntem pãcãliþi sã plãtim bani grei ºi sã îi îmbogãþim chiar pe cei care încearcã astfel sã ne ucidã.

      Cunoaºtem cu toþii teoriile  vehiculate în ultimii ani, privitor la existenþa unui numãr “prea mare” de oameni pe planetã ºi la aºa-zisa insuficienþã a resurselor planetare. Am remarcat cu toþii numãrul din ce în ce mai mare de cataclisme mai mult sau mai puþin naturale care au loc în diferite pãrþi ale lumii. Ar trebui sã aruncãm o privire ºi asupra unui subiect mai puþin mediatizat – diferitele epidemii ale cãror victime, în ultimele decenii, depãºesc numãrul celor din al doilea rãzboi mondial.
       
      În alte articole publicate pe site-ul nostru am prezentat multe dovezi care aratã c㠓îngrijorarea” anumitor grupãri influente internaþionale privind suprapopularea planetei ºi diminuarea resurselor naturale au dus la conceperea ºi aplicarea unor “mãsuri”. Acestea sunt veritabile planuri criminale de reducere a populaþiei planetare la 1 miliard de oameni. Aerosolii, þânþarii ºi vaccinurile sunt pricipalele modalitãþi “de lupt㔠fãrã oponenþi, ale guvernelor cu suprapopularea planetei.
       
      Aerosoli ºi tânþari, mijloace eficiente pentru infectarea cu virusuri
       
      În 1946, viitorul „rege” al produselor farmaceutice, George Merck, a raportat secretarului de rãzboi al SUA cã a reuºit sã transforme în armã biologicã toxina extrasã din bacteria Brucella ºi sã o izoleze într-o formã cristalinã indestructibilã, utilizând doar fragmente de ADN. În timpul rãzboiului corean s-au pulverizat în aer astfel de cristale asupra populaþiei chineze ºi coreene. Din acest motiv mulþi veterani din acel rãzboi au dezvoltat ulterior scleroza multiplã. Armata a recunoscut cã boala era în corelaþie cu Brucella ºi a plãtit veteranilor compensaþii. Deºi particulele de Brucella pot rãmâne inactive în organism timp de mai multe decenii, acestea pot fi reactivate de vaccinuri. Pentru soldaþii americani vaccinurile au devenit obligatorii din 1911. Pe lângã scleroza multiplã, aceastã bacterie a mai fost asociatã cu o varietate de alte boli, incluzând: SIDA, cancerul, diabetul, boala Parkinson, boala Alzheimer ºi artrita. In anul 2000, dr.Charles Engel de la Institutul Naþional pentru Sãnãtate, SUA, a declarat cã particulele de Brucella erau probabil rãspunzãtoare de sindromul oboselii cronice ºi de fibromialgie.
       
      În plus faþã de aerosoli, þânþarii au fost îndelung testaþi ca ºi agenþi de dispersie a diferiþilor patogeni. În 1950, Laboratorul de parazitologie Dominion din Belleville, Canda, creºtea 100 de milioane de þânþari pe lunã. Au fost apoi trimiºi la Universitatea Queens, în Kingston, unde au fost infectaþi cu particulele cristaline infectante. O epidemie de proporþii de obosealã cronicã a fost raportatã în 1957 în Punta Gorda, Florida. In sãptãmâna premergãtoare, un influx masiv de þânþari a fost observat în zona respectivã. Institutul Naþional pentru Sãnãtate a declarat cã 450 de persoane s-au îmbolnãvit de obosealã cronicã în decurs de o lunã. Multe astfel de teste au fost realizate pe populaþia civilã în ultimii 50 de ani.

      Dupã 11 septembrie 2001, toate aeroporturile SUA au trecut sub control militar. Existã un proiect denumit “Frunza de trifoi”, care utilizeazã transportoare aeriene domestice echipate cu cisterne speciale care pulverizeazã asupra populaþiei civile diferite substanþe chimice.

      Vaccinurile sunt metoda cea mai simplã de a îmbolnãvi populaþia

      Pentru a trece de bariera de vigilenþã a oricãrui om obiºnuit, cea mai simplã modalitate care este utilizatã ºi care chiar ne face co-pãrtaºi la propria distrugere este aºa-zisa luptã împotriva îmbolnãvirilor, prin... vaccinuri.
       
      Vaccinurile sunt o sursã extraordinarã de profit care nu comportã nici un risc pentru companiile farmaceutice, mai ales de când reacþiile adverse post-vaccinale sunt recompensate de guvern - în cazul SUA.  Þinând cont ºi de faptul cã doar 10% din aceste reacþii adverse sunt raportate, aceastã afacere - vaccinarea - ajunge sã fie extrem de uºor de întreþinut ºi promovat. Prin acest mod pervers de manipulare, putem spune cã noi ajungem sã plãtim pentru propria moarte ºi sã-i facem astfel sã se îmbogãþeascã pe aceºti criminali, în plus faþã de reducerea populaþiei pe care ei o preconizeazã.
       
      Influenta grupare Clubul de la Roma susþinea într-un material scris cã populaþia planetei este prea numeroasã ºi este necesarã reducerea acesteia cu 90%.  În mod evident, prin  rãzboaie ºi epidemii (HIV, Ebola, Marburg, probabil West Nile ºi SARS), se poate ajunge la îndeplinirea acestui deziderat. Alte grupãri elitiste (Comisia Trilateralã, grupul Bilderberg) au exprimat acelaºi punct de vedere în legãturã cu suprapopularea planetei. Aºadar, vaccinurile nu sunt numai o sursã de venit, ci ºi o foarte bunã modalitate de fragilizare a sãnãtãþii populaþiei ºi chiar de reducere a numãrului acesteia, dupã cum se va observa din aspectele expuse în continuare ºi din alte articole expuse pe acest site.
       
      Virusul HIV a fost rãspndit prin vaccinare
       
      Dr. Robert Strecker susþine cã Departamentul Apãrãrii (DOD – Department of Defense) a dat 10 milioane USD în 1969 pentru a fi creat virusul imunodeficienþei umane  (HIV) care sã fie folosit pentru reducerea populaþiei de culoare. Prin utilizarea Actului de Libertate a Informaþiei, dr.Strecker a putut afla faptul cã DOD a obþinut fonduri  de la Congresul SUA pentru a realiza studii asupra agenþilor care distrug sistemul imunitar, pentru crearea de arme biologice.
       
      În luna mai a anului 1987, publicaþia Times, din Londra, raporta pe prima paginã cã vaccinul antivariolic administrat în 1977 de cãtre Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, a indus SIDA. 100 de milioane de oameni din Africa erau supuºi acestui risc. Zonele cu numãrul cel mai mare de astfel de vaccinãri prezentau cele mai mari densitãþi de cazuri SIDA. Virusologul Robert Gallo era citat în acest articol, spunând c㠓cercetãtorii în domeniul SIDA nu vor spune nimic despre aceasta, deoarece sunt plãtiþi ºi pentru ca sã tacã”. De asemenea, odatã cu vaccinarea antivariolicã din Africa a avut loc ºi o vaccinare anti-hepatitã B la homosexualii din New York, San Francisco, Los Angeles, St.Louis, Houston ºi Chicago în 1978 ºi 1979. Studiile epidemilogice din SUA au arãtat cã aceste 6 oraºe au cea mai mare incidenþã de SIDA, complex asociat SIDA (ARC – AIDS related comlex), ºi decese de cauzã HIV, în comparaþie cu celelalte oraºe americane.
       
      În 1992 directorul OMS, David Heymann, a afirmat c㠓originea SIDA nu mai are importanþã pentru ºtiinþã în prezent”. Aspect extrem de relevant pentru intenþia de muºamalizare a acestei “afaceri”.
       
      Guvernul experimenteazã pe populaþie
       
      În comunitatea ºtiinþificã existã o tendinþã ca iniþial sã se ignore ºi apoi sã se ridiculizeze pãrerile care sunt contrare a ceea ce se doreºte sã se creadã ºi sã se impunã ca fiind adevãrat. Dar câþiva doctori ºi oameni din personalul medical ºi-au expus pãrerile, uneori chiar unui public surd ºi a mass-mediei indiferente. Dr. Alan Cantwell care reprezenta aceastã minoritate, afirma: “Guvernul experimenteazã în secret pe populaþie? Bineînþeles cã da. Aceasta nu este o fantezie paranoidã. Existã dovezi care aratã cã SIDA este o boal㠓fabricat㔠de om, prin producerea unui virus prin inginerie genicã”. Cei care au ridicat vocea ºi au avertizat despre ceea ce se petrece nu au scãpat fãrã urmãri. Chiar dacã ocupau poziþii prestigioase, au fost eliminaþi sau ameninþaþi fizic ºi profesional; laboratoarele lor au fost vandalizate, probele distruse, corespondenþa interceptatã ºi convorbirile telefonice înregistrate.
       
      În decembrie 2005, tot în Times, se afirma cã Sindromul Rãzboiului din Golf este asociat “cocteilurilor” de vaccinuri care au fost administrate soldaþilor, pentru protejarea faþã de eventualele atacuri chimice ºi biologice. Mai mult de 100.000 de veterani  suferã de sindromul contactat în 1991, din care 20.000 deja au murit.
       
      Oameni de ºtiinþã americani au lucrat în Irak ca microbiologi în laboratoarele de arme biologice câteva sãptãmâni înainte de Rãzboiul din Golf, iar Irakul importa bacterii ºi virusuri cu virulenþã mare de la companiile din Statele Unite. În 1990, aceºtia fabricau cantitãþi uriaºe de toxinã botulinicã ºi antrax. Comandamentul armatei americane cunoºtea posibilitatea ca trupele sã fie expuse agenþilor toxici, în timpul staþionãrii în Irak. Multiplele vaccinãri administrate soldaþilor indicã aceastã cunoaºtere prealabilã. Dar comandamentul nu a informat trupele despre ceea ce va fi;  acestea participau la un experiment de proporþii, fãrã a li se cere acordul. Pânã la ora actualã cei care au fost acolo nu au fost informaþi despre aceasta, iar cele mai multe informaþii despre vaccinãrile realizate au fost clasate. Unul din medicii care a refuzat sã coopereze deoarece considera cã este o violare a Protocoalelor de la Geneva, a fost deferit Curþii Marþiale ºi condamnat la 18 luni de închisoare federalã. 
       
      Ceea ce s-a descris pânã acum sunt exemple de afectare a sãnãtãþii populaþiei prin crearea de agenþi patogeni în acest scop. Mai existã ºi o altã modalitate de afectare a celor vaccinaþi  – nu neapãrat prin introducerea în vaccin a unor agenþi patogeni despre care se ºtie cã sunt nocivi, ci prin absenþa sterilizãrii acestora de contaminãri cu diferite bacterii sau virusuri de la animalele de laborator sau culturile celulare pe care sunt realizate vaccinurile.
       
      Vaccinuri care produc cancerul
       
      În 1954 dr. Bernice Eddy, bacteriolog, a descoperit virusuri simiene (de la maimuþã) în vaccinul, presupusul a fi steril, anti-polio inactivat, dezvoltat de dr. Jonas Salk. Aceastã descoperire nu a fost bine primitã la NIH ºi dr.Bernice a fost... retrogradat.
       
      Mai târziu, dr.Hilleman a izolat virusul SV40 din cele douã tipuri de vaccinuri anti-polio: Salk ºi Sabin. Virusul SV40 produce tumori. În aceste vaccinuri erau 40 de virusuri diferite, ºi se urmãrea eradicarea lor. Nu s-a reuºit sterilizarea completã a vaccinurilor anti-polio.
       
      Dr. John Martin, profesor de patologie la Universitatea California de Sud a fost angajat pe perioada 1976-1980 în ramura de oncologie viralã a Biroului de ªtiinþe Biologice, de la FDA. In decursul activitãþii sale acolo, a identificat ADN strãin în vaccinul anti-polio Orimune Lederle, ceea ce sugera o contaminare serioasã. El ºi-a atenþionat superiorii asupra acestui lucru ºi i s-a rãspuns sã înceteze aceste testãri întrucât erau înafara activitãþii pe care trebuia sã o realizeze. Mai târziu, dr. Martin a constatat cã toate cele 11 maimuþe verzi africane pe care se producea vaccinul anti-polio, prezentau virus citomegalic simian. Cei care realizau vaccinul ºtiau despre acest lucru. Biroul de ªtiinþe Biologice a decis ca producþia de vaccin contaminat sã continue.
       
      In 1955 dr. Martin a identificat anumite virusuri numite virusuri clandestine, la pacienþii cu sindromul oboselii cronice. Aceste virusuri nu prezintã gene ai cãror produºi determinã sistemul imun al gazdei sã le recunoascã. Astfel, acestea trec „neobservate” de sistemul de apãrare al organismului. In martie 1995, dr.Martin a detectat faptul cã unele din aceste virusuri clandestine îºi au originea în tipul de virus citomegalic simian, al maimuþelor verzi africane, care infecteazã omul - virus despre care el atenþionase cã sunt prezente în vaccinul anti-polio.
       
      Un articol din Washington Post din 26 ianuarie 1988 menþiona cã toate cazurile de poliomielitã dupã anul 1979 au fost cauzate de vaccinul anti-polio, ºi nu a fost depistatã nicio tulpinã strãinã în cazurile de poliomielitã.
       
      Vaccinarea copiilor mãreºte mortalitatea infantilã
       
      In 1999 vaccinul anti-rotavirus a fost recomandat de CDC (Centre for Diseases Control) pentru toþi copiii. Când acest program de vaccinare a fost instituit, mai mulþi copii au murit, iar un numãr foarte mare de copii au fãcut obstrucþii intestinale care le-au pus în pericol viaþa. Testãrile acestui vaccin înainte de patentare au arãtat o incidenþã crescutã a pericolului de obstrucþie intestinalã, dar vaccinul a fost aprobat, fãrã recomandãri speciale pentru practicieni. Vaccinurile pentru copii deseori nu sunt studiate pentru toxicitate, deoarece asemenea studii le-ar elimina de pe piaþã.

      In martie 2005, Haruna Kaita, cercetãtor ºtiinþific în domeniul farmacologiei ºi decan al Universitãþii din Nigeria, a testat vaccinurile trimise de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii  în India. Dr. Kaita a depistat o serioasã contaminare cu agenþi patogeni.

      Pe lângã contaminãrile virale sau bacteriene, vaccinurile conþin ºi multe substanþe toxice, care se introduc pentru a preveni infectarea lor cu bacterii sau pentru a le creºte performanþele. Printre aceste substanþe, se aflã ºi mercurul, formaldehida ºi aluminiul. În ultimii 10 ani, numãrul de copii autiºti a crescut de aproape cinci ori în SUA. Aceastã creºtere bruscã a procentului de copii autiºti a survenit dupã introducerea vaccinului anti-varicelã, pojar, rubeolã, în 1975. Cazul cel mai reprezantativ este al unui copil cãruia i s-au administrat vaccinuri pentru 9 boli într-o zi. Aceste injecþii au fost urmate imediat de instalarea autismului. Vaccinurile conþin un prezervant pe bazã de mercur, numit thimerosal. Copilul a primit în acea zi o dozã de mercur de 41 de ori mai mare decât cea care în mod normal poate afecta organismul. Mercurul este toxic pentru sistemul nervos.
       
      Substanþele adiþionale din virusuri sunt ucigãtoare
       
      O nouã boalã numitã miofasceitã macrofagicã determinã dureri în muºchi, oase ºi articulaþii. Toate persoanele cu aceastã boalã au fost injectate cu vaccinuri care conþineau aluminiu. Depozitele de aluminiu sunt capabile sã rãmânã ca reziduuri iritante în þesuturi ºi sã perturbe sistemul imunitar ºi sistemul nervos pe tot parcursul vieþii. Toate vaccinurile conþin aluminiu ºi mercur. Aceste metale par sã joace un rol important în etiologia bolii Alzheimer.
       
      Când ne vaccinãm, de fapt jucãm o versiune modernã a “ruletei ruseºti”. Nu numai cã ne expunem la aluminiu, mercur, formaldehidã, proteine strãine, dar putem dobândi astfel virusul SV40 ºi alte virusuri periculoase care pot genera cancer, leucemie, SIDA, etc. Congresul SUA protejeazã companiile producãtoare de vaccinuri de urmãrirea în justiþie, astfel cã aceste soluþii injectabile periculoase cresc profiturile companiilor farmaceutice. Deºi expun populaþia la riscuri enorme, aceºti producãtori nu riscã nici mãcare o amendã.
       
      În ciuda propagandei deºãnþate, nu existã nici o dovadã cã vaccinurile sunt eficiente. Dimpotrivã. ªi de asemenea, vaccinurile nu sunt studiate în amãnunþime pentru siguranþã înainte de a fi introduse pe piaþã. Existã foarte multe dovezi cã vaccinurile sunt periculoase, iar singura raþiune pentru existenþa lor este aceea de a creºte profiturile firmelor producãtoare.
       
      Clubul francmasonic Rotary a finanþat vaccinarea copiilor în România
       
      La conferinþa de prezentare a vaccinului Engerix  - vaccinul anti-hepatitã B, la noi în þarã, dupã ce a fost lãudat peste mãsurã pentru toate beneficiile pe care le aduce, s-a recunoscut cã totuºi în Franþa Ministerul Sãnãtãþii nu l-a aprobat pentru a fi administrat copiilor. La întrebarea de ce nu a aprobat Ministerul Sãnãtãþii francez, respectivul a invocat motive financiare. Deci România este mai bogatã ca Franþa? Nu. Clubul Rotary, în generozitatea sa, a sponsorizat aceastã acþiune - vaccinarea cu Engerix B în România. Câtã grijã pentru copiii români! De ce nu ºi pentru cei francezi?
       
      Institutul de Patologie al Forþelor Armate, la ora actualã, reconstruieºte virusul gripei spaniole din 1918, inserându-l în tulpinile contemporane de virus gripal ºi crescându-i letalitatea. Gripa spaniolã a omorât 675000 de americani în perioada 1918-1919. Mulþi din cei morþi erau soldaþi vaccinaþi. Anumiþi oameni de ºtiinþã merg pânã la a afirma cã versiunile reconstruite ale gripei ar putea fi inserate în vaccinuri, împreunã cu o tulpinã mai benignã, cu scopul de a diminua progresia componentelor periculoase. Substanþele chimice suport ale vaccinurilor pot ajuta anvelopa viralã sã fuzioneze cu celulele pulmonare, facilitând infecþia. Oamenii vor rãspândi mai departe infecþia, ºi apoi vor începe sã cadã ca muºtele. Aceasta va cauza pe de o parte panicã, ºi pe de altã parte o creºtere a cererii de vaccin, accelerând astfel ciclul. Persoanele cu inocul mic de virus, care nu vor avea simptome grave de boalã,  vor fi învinuite ca fiind cele care au rãspândit boala.

      În 2002, Departamentul de Sãnãtate ºi servicii umane a cumpãrat 286 de milioane de doze de vaccin de la furnizorul britanic Acambis. Washington Post a raportat în luna sptembrie a aceluiaºi an cã întreaga populaþie a Americii poate fi vaccinatã în 5 zile. Concomitent, Departamentul de Sãnãtate a realizat un proiect de lege cunoscut ca Actul The Model Emergency Health Powers. Acest act poate cere ca orice individ sã fie vaccinat, nesupunerea fiind consideratã o crimã.

      Cel mai sigur vaccin este cel care nu este niciodatã folosit!

      La sfârºitul anului 2004, într-o prestigioasã publicaþie ºtiinþificã din Statele Unite – Proceedings of National Academy of Sciences, echipa de cercetãtori condusã de Gerhard Scheuch arãta cã inhalarea de spray salin (apa cu sare) diminueazã rãspândirea de virusuri gripale, virusul SARS si tuberculozã, cu 72,1±8,19%. Pentru raþiuni probabil foarte bine cunoscute lui Merck ºi altor conducãtori de firme farmaceutice, aceastã informaþie potenþial salvatoare de vieþi nu a fost larg rãspânditã prin intermediul mass-mediei.

      Deci... “cel mai sigur vaccin este cel care nu este niciodatã folosit!”...dupã cum afirma James Shannon, fost director al Institutului Naþional pentru Sãnãtate (NIH) din SUA.

      Bibilografie:
      Horowitz Leonard G, Emerging Viruses: Aids & Ebola
      Collin Jonathan The Townsend Letter for Doctors & Patients
      [2004] An Open Letter From Dr. Robert Strecker
      Strecker Memorandum & W.H.O Murdered Africa
      http://www.biblebelievers.org.au/who.htm
      Gerhard Scheuch et al., Inhaling to mitigate exhaled aerosols, PNAS 2004, 101 (50), 17383-17388.



      "Mana care ofera trandafiri ramane dupa aceea parfumata de mirosul trandafirilor. Fiinta umana care iubeste este totodata intr-un anume fel parfumata de iubirea pe care o daruieste cu generozitate prin fiinta sa. Tocmai de aceea, se spune ca atunci cand daruim iubire, primim totodata si noi in fiinta noastra o mare parte din iubirea pe care o daruim."
      TOATE CELE BUNE,
      Eddie Mandru

      between 0000-00-00 and 9999-99-99  

    • Cluj
      Excelent material! Multumesc Eddie! Sandra de la cluj Eddie Mandru wrote: Efectele nocive ale substanţelor toxice sunt transmise
      Message 2 of 2 , Apr 17, 2008
      • 0 Attachment
        Excelent material! Multumesc Eddie!
         
        Sandra de la cluj
         


        Eddie Mandru <eddiemandru@...> wrote:
        Efectele nocive ale substanþelor toxice sunt transmise genetic

        de Emilia Kareva

         Cercetãri recente aratã cã mediul în care trãim ºi comportamentul nostru pot programa secþiuni din ADN-ul copiilor noºtri. Deºi pânã acum se credea cã suntem doar purtãtori pasivi ai genelor pe care le transmitem urmaºilor, studiile de specialitate au arãtat cã dieta, poluarea, fumatul sau stresul interacþioneazã direct cu fondul nostru genetic. Într-un mod misterios, efectele nocive ale substanþelor toxice sunt transmise din generaþie în generaþie. ªtiinþa nu ne oferã încã explicaþii complete pentru aceste mecanisme.

        „Acest fapt introduce noþiunea de responsabilitate geneticã ºi ereditarã”, spune doctorul Moshe Szyf, cercetãtor al Universitãþii din Montreal. „Aceste descoperiri vor revoluþiona medicina. Nu mãnânci ºi nu faci miºcare doar pentru tine, ci ºi pentru urmaºii tãi”.

        Epigenetica, noul domeniu de cercetare al geneticii, implicã studierea aºa-zisului „al doilea cod genetic”, care influenþeazã felul în care se comportã genele în corp. În termeni informatici, am putea spune cã dacã ADN-ul este pentru moºtenirea geneticã hardware-ul (partea fizicã a unui sistem informatic), sistemul epigenetic este software-ul  (partea logicã - cea care comandã hardware-ul) .
        Bazându-se pe rezultatele cercetãrilor recente, specialiºtii sunt intrigaþi de faptul cã genele – transmise din generaþie în generaþie - pot fi modificate de dieta noastrã, de obiceiurile noastre, de mediul în care trãim.
        De fapt, este deja ºtiut cã mediul în care trãim ne modeleazã din momentul în care suntem concepuþi. Mediul în care am crescut determinã bolile ce ne pot lovi mai târziu în viaþã. Mai mult, aceste influenþe sunt transmise urmaºilor noºtri ºi chiar urmaºilor urmaºilor noºtri.

        Un grup de peste 200 de cercetãtori de pe cinci continente au lansat în mai 2007, profund îngrijoraþi, declaraþia Faroes, în care prezentau dovezi ale faptului cã expunerea timpurie la produse chimice folosite în mod obiºnuit în gospodãrie le produc copiilor riscul de a contacta boli grave mai târziu în viaþã, inclusiv diabet, deficit al atenþiei, anumite tipuri de cancer, disfuncþii ale tiroidei ºi obezitate, printre multe altele. De aceea, oamenii de ºtiinþã au cerut guvernelor statelor lumii sã nu mai aºtepte alte dovezi ale ºtiinþei ºi sã ia mãsuri preventive pentru a proteja fetuºii ºi copii de expunerea la produse chimice. Cea mai mare parte a mass-mediei continuã sã ignore aceste fapte, chiar ºi dupã lansarea declaraþiei Faroes.

        În medie, 1.800 de noi substanþe chimice intrã în uz ºi devin legale de la an la an. În jur de 750 dintre acestea intrã în componenþa diferitelor produse – cum ar fi pesticide, carburanþi, detergenþi ºi þigãri - fãrã a fi testate înainte pentru a se ºti care este efectul lor asupra sãnãtãþii ºi asupra mediului înconjurãtor. În 2005, Uniunea Europeanã (UE) a încercat sã rezolve aceastã situaþie încercând sã promoveze o nouã lege numitã Înregistrarea, evaluarea ºi autorizarea substanþelor chimice - Registration, Evaluation and Authorization of Chemicals (REACH) - care prevedea ca substanþele chimice sã fie testate înainte de a intra în produsele lansate deja pe piaþã. Deºi SUA ºi companiile din industria chimicã au fãcut mari eforturi de a submina legiferarea REACH, în decembrie 2006 legea a fost adoptatã de UE. Cu toate acestea, industria chimicã din SUA ºi Europa refuzã în continuare sã respecte aceste prevederi.
         
         
         
         
        Singurãtatea se reflectã la nivelul genelor

        de Alex Ionescu

        “A te simþi singur” este o stare emoþionalã în care persoana experimenteazã un puternic sentiment de gol ºi izolare. Fiecare persoanã are perioade când este singurã datoritã circumstanþelor sau a alegerilor pe care le face. A fi singur poate fi experimentat ca fiind ceva pozitiv, plãcut ºi reîmprospãtor emoþional, dacã acest sentiment se þine sub control. Solitudinea este starea de a fi singur, separat de alþi oameni, dar cu decizia luatã conºtient de a fi singur.

        „A te simþi singur” este însã o solitudine nedoritã. Starea “patologic㔠de a te simþi singur se poate manifesta în sentimente de abandon, îndepãrtare, depresie, insecuritate, anxietate, neajutorare, lipsa de sens, resentimente. Dacã aceste sentimente persistã perioade lungi de timp, pot sã împiedice individul în dezvoltarea unor relaþii sãnãtoase ºi a unui stil de viaþã normal. ªi, aºa cum vom vedea cã au obiectivat ultimele cercetãri ºtiinþifice, singurãtatea afecteazã chiar starea de sãnãtate. Starea de “a te simþi singur” poate apare ºi în cadrul cãsãtoriei sau al relaþiilor de cuplu unde apar manifestãri de supãrare, resentimente, sau unde dragostea nu poate fi împãrtãºitã reciproc. În aceste cazuri, acest sentiment poate arãta o disfuncþie a comunicãrii. Printre simptomele obiºnuite care semnaleazã apariþia stãrii de singurãtate sunt:  credinþa c㠓oricine altcineva” are prieteni, sentimentul de a fi inadecvat(ã) ºi neîndemânatic(ã ) în societate, convingerea cã ceva nu este în regulã cu propria persoanã, sentimentul cã nimeni nu o înþelege, refuzul schimbãrii sau încercãrii de noi lucruri, sentimentul de “gol”, deprimare, sau chiar apariþia de idei  suicidare.

        Subliniem încã o datã cã singurãtatea este o emoþie umanã obiºnuitã experimentatã de orice om, la un moment dat, ºi nu este un defect. Doar accentuarea acestui sentiment “de a te simþi singur” ºi închistarea în starea respectivã genereazã efectele nedorite atât asupra psihicului cât ºi asupra sãnãtãþii.
        În urmãtorul articol, preluat din ScienceNOW Daily News apãrut pe 14 septembrie 2007, vom vedea care este legãtura dintre sentimentul singurãtãþii ºi vulnerabilitatea la boli a celor care manifestã preponderent acest simptom.
        “Un studiu recent apãrut în revista Genome Biology a arãtat cã singurãtatea poate modifica modul în care anumite gene funcþioneazã, determinând în persoanele care suferã de singurãtate cronicã un sistem imun slãbit ºi o putere diminuatã de apãrare faþã de boli.

        Fiecare se simte singur din când în când, dar anumite persoane resimt aceasta cu o foarte mare intensitate. Aceste persoane se simt singure în mod continuu, pe perioade lungi de timp, chiar în ciuda prezenþei prietenilor ºi a familiei. Cercetãtorii ºtiu faptul cã aceºti oameni sunt mai puþin sãnãtoºi. Iniþial a fost suspectat cortizolul, un hormon care regleazã rãspunsul organismului la situaþii stresante ºi ameninþãtoare, deoarece a fost gãsit ca având niveluri mari la persoanele care se simt singure. Dar mecanismul rãmâne un mister, însoþit de întrebarea: dacã inflamaþia este una din trãsãturile care însoþesc bolile celor singuri, cum poate cortizolul, cu proprietãþile sale antiinflamatorii, sã fie cheia?

        Cercetãtorul în genomicã Steve Cole ºi colegii de la Universitatea California, Los Angeles (UCLA), au studiat un grup de 153 de oameni cu vârsta cuprinsã între 50 ºi 60 de ani. Echipa de cercetãtori a selecþionat acest grup utilizând Scala de singurãtate UCLA, un test care mãsoarã gradul de singurãtate al subiecþilor prin rãspunsul la anumite întrebãri. Cercetãtorii au investigat apoi ADN-ul izolat din celulele albe sanguine la 8 persoane care au avut punctajul cel mai mare ºi la 6 care au avut punctajul minim, în urma acetei evaluãri.

        Din cele 22000 de gene umane, 209 prezentau o exprimare anormalã în grupul celor foarte singuratici. Majoritatea genelor depistate ca având expresia anormalã sunt implicate în controlul rãspunsului imun. La cei foarte singuratici expresia genicã arãta o activare a rãspunsului imun ºi a celui inflamator, alãturi de o diminuare a producþiei de anticorpi ºi factori antivirali. Rezultatele explicã astfel de ce persoanele singure suferã de inflamaþii cronice în ciuda nivelurilor crescute de cortizol, ºi, în acelaºi timp sunt vulnerabile la microbi, virusuri ºi alte surse de afectare a organismului. “Studiul, care este primul de acest gen, reveleazã la nivel molecular cum singurãtatea expune fiinþele respective la diferite boli”, afirmã Cole.

        “Acesta este un studiu remarcabil”, spune Robert Wilson, neuropsiholog la Rush University Medical Center în Chicago, Illinois. Ar fi foarte bine ca acest studiu sã fie realizat ºi pentru alte tipuri de suferinþe ale omului obiºnuit, spune el.  În acelaºi timp, el subliniazã cã acest studiu nu precizeazã ce apare mai întâi: singurãtatea sau modificarea genicã. Wilson spune c㠓suntem departe de acest gen de precizãri specifice, dar astfel de studii ne pot conduce acolo”.

        Steve Cole sperã ca medicii, într-o bunã zi, sã fie capabili sã utilizeze markerii genetici pentru a afla persoanele expuse riscului ºi sã le menþinã starea de sãnãtate prin diferite terapii. “Nu putem sã îi transformãm în oameni fericiþi, dar îi putem þine departe de sicriu”, a spus Cole.”
        Bibliografie
        1. Loneliness is in the genes  – Gisela Telis, ScienceNOW Daily News, 14 September 2007
        2. Effects of loneliness on gene expression, Cole SW, Hawkley LC, Arevalo JM, Sung CY, Rose RM, Cacioppo JT / Genome Biology, 13 September 2007
        3.  Smith, Eleanor; Psychology Today, May 1988
        4.  Loneliness and pathways to disease (pdf) - Hawkley, Louise C. & Cacioppo, John T.; Institute for Mind and Biology, University of Chicago, Thursday 18 July 2002
        5. The Dangers of Loneliness - Marano, Hara Estroff; Psychology Today Thursday 21 August 2003
        6. Social Depression, Loneliness, and Depression (from the Online Social Networks website)

         
        Plãtim pentru propria moarte: vaccinurile care îmbogãþesc companiile producãtoare pot sã ne ucidã

         
        Victimele epidemiilor din ultimele decenii au depãºit numãrul victimelor celui de-al doilea rãzboi mondial

        de Alex Ionescu
         
        În spatele mediatizãrii deºãnþate a vaccinurilor se ascunde un adevãr înspãimântãtor: niciunul dintre vaccinurile existente la ora actualã, pentru niciuna dintre boli, nu este cu adevãrat eficient. Nu s-a demonstrat ºtiinþific eficienþa vaccinurilor, ci din contrã s-a demonstrat cã ele sunt foarte periculoase, transmiþând un numãr mare de virusuri ºi generând veritabile epidemii. În plus, substanþele care fac parte din vaccinuri, precum mercurul ºi aluminiul, pot produce autism, Alzeheimer, cancer, etc. Prin vaccinare, suntem pãcãliþi sã plãtim bani grei ºi sã îi îmbogãþim chiar pe cei care încearcã astfel sã ne ucidã.

        Cunoaºtem cu toþii teoriile  vehiculate în ultimii ani, privitor la existenþa unui numãr “prea mare” de oameni pe planetã ºi la aºa-zisa insuficienþã a resurselor planetare. Am remarcat cu toþii numãrul din ce în ce mai mare de cataclisme mai mult sau mai puþin naturale care au loc în diferite pãrþi ale lumii. Ar trebui sã aruncãm o privire ºi asupra unui subiect mai puþin mediatizat – diferitele epidemii ale cãror victime, în ultimele decenii, depãºesc numãrul celor din al doilea rãzboi mondial.
         
        În alte articole publicate pe site-ul nostru am prezentat multe dovezi care aratã c㠓îngrijorarea” anumitor grupãri influente internaþionale privind suprapopularea planetei ºi diminuarea resurselor naturale au dus la conceperea ºi aplicarea unor “mãsuri”. Acestea sunt veritabile planuri criminale de reducere a populaþiei planetare la 1 miliard de oameni. Aerosolii, þânþarii ºi vaccinurile sunt pricipalele modalitãþi “de lupt㔠fãrã oponenþi, ale guvernelor cu suprapopularea planetei.
         
        Aerosoli ºi tânþari, mijloace eficiente pentru infectarea cu virusuri
         
        În 1946, viitorul „rege” al produselor farmaceutice, George Merck, a raportat secretarului de rãzboi al SUA cã a reuºit sã transforme în armã biologicã toxina extrasã din bacteria Brucella ºi sã o izoleze într-o formã cristalinã indestructibilã , utilizând doar fragmente de ADN. În timpul rãzboiului corean s-au pulverizat în aer astfel de cristale asupra populaþiei chineze ºi coreene. Din acest motiv mulþi veterani din acel rãzboi au dezvoltat ulterior scleroza multiplã. Armata a recunoscut cã boala era în corelaþie cu Brucella ºi a plãtit veteranilor compensaþii. Deºi particulele de Brucella pot rãmâne inactive în organism timp de mai multe decenii, acestea pot fi reactivate de vaccinuri. Pentru soldaþii americani vaccinurile au devenit obligatorii din 1911. Pe lângã scleroza multiplã, aceastã bacterie a mai fost asociatã cu o varietate de alte boli, incluzând: SIDA, cancerul, diabetul, boala Parkinson, boala Alzheimer ºi artrita. In anul 2000, dr.Charles Engel de la Institutul Naþional pentru Sãnãtate, SUA, a declarat cã particulele de Brucella erau probabil rãspunzãtoare de sindromul oboselii cronice ºi de fibromialgie.
         
        În plus faþã de aerosoli, þânþarii au fost îndelung testaþi ca ºi agenþi de dispersie a diferiþilor patogeni. În 1950, Laboratorul de parazitologie Dominion din Belleville, Canda, creºtea 100 de milioane de þânþari pe lunã. Au fost apoi trimiºi la Universitatea Queens, în Kingston, unde au fost infectaþi cu particulele cristaline infectante. O epidemie de proporþii de obosealã cronicã a fost raportatã în 1957 în Punta Gorda, Florida. In sãptãmâna premergãtoare, un influx masiv de þânþari a fost observat în zona respectivã. Institutul Naþional pentru Sãnãtate a declarat cã 450 de persoane s-au îmbolnãvit de obosealã cronicã în decurs de o lunã. Multe astfel de teste au fost realizate pe populaþia civilã în ultimii 50 de ani.

        Dupã 11 septembrie 2001, toate aeroporturile SUA au trecut sub control militar. Existã un proiect denumit “Frunza de trifoi”, care utilizeazã transportoare aeriene domestice echipate cu cisterne speciale care pulverizeazã asupra populaþiei civile diferite substanþe chimice.

        Vaccinurile sunt metoda cea mai simplã de a îmbolnãvi populaþia

        Pentru a trece de bariera de vigilenþã a oricãrui om obiºnuit, cea mai simplã modalitate care este utilizatã ºi care chiar ne face co-pãrtaºi la propria distrugere este aºa-zisa luptã împotriva îmbolnãvirilor, prin... vaccinuri.
         
        Vaccinurile sunt o sursã extraordinarã de profit care nu comportã nici un risc pentru companiile farmaceutice, mai ales de când reacþiile adverse post-vaccinale sunt recompensate de guvern - în cazul SUA.  Þinând cont ºi de faptul cã doar 10% din aceste reacþii adverse sunt raportate, aceastã afacere - vaccinarea - ajunge sã fie extrem de uºor de întreþinut ºi promovat. Prin acest mod pervers de manipulare, putem spune cã noi ajungem sã plãtim pentru propria moarte ºi sã-i facem astfel sã se îmbogãþeascã pe aceºti criminali, în plus faþã de reducerea populaþiei pe care ei o preconizeazã.
         
        Influenta grupare Clubul de la Roma susþinea într-un material scris cã populaþia planetei este prea numeroasã ºi este necesarã reducerea acesteia cu 90%.  În mod evident, prin  rãzboaie ºi epidemii (HIV, Ebola, Marburg, probabil West Nile ºi SARS), se poate ajunge la îndeplinirea acestui deziderat. Alte grupãri elitiste (Comisia Trilateralã, grupul Bilderberg) au exprimat acelaºi punct de vedere în legãturã cu suprapopularea planetei. Aºadar, vaccinurile nu sunt numai o sursã de venit, ci ºi o foarte bunã modalitate de fragilizare a sãnãtãþii populaþiei ºi chiar de reducere a numãrului acesteia, dupã cum se va observa din aspectele expuse în continuare ºi din alte articole expuse pe acest site.
         
        Virusul HIV a fost rãspndit prin vaccinare
         
        Dr. Robert Strecker susþine cã Departamentul Apãrãrii (DOD – Department of Defense) a dat 10 milioane USD în 1969 pentru a fi creat virusul imunodeficienþ ei umane  (HIV) care sã fie folosit pentru reducerea populaþiei de culoare. Prin utilizarea Actului de Libertate a Informaþiei, dr.Strecker a putut afla faptul cã DOD a obþinut fonduri  de la Congresul SUA pentru a realiza studii asupra agenþilor care distrug sistemul imunitar, pentru crearea de arme biologice.
         
        În luna mai a anului 1987, publicaþia Times, din Londra, raporta pe prima paginã cã vaccinul antivariolic administrat în 1977 de cãtre Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, a indus SIDA. 100 de milioane de oameni din Africa erau supuºi acestui risc. Zonele cu numãrul cel mai mare de astfel de vaccinãri prezentau cele mai mari densitãþi de cazuri SIDA. Virusologul Robert Gallo era citat în acest articol, spunând c㠓cercetãtorii în domeniul SIDA nu vor spune nimic despre aceasta, deoarece sunt plãtiþi ºi pentru ca sã tacã”. De asemenea, odatã cu vaccinarea antivariolicã din Africa a avut loc ºi o vaccinare anti-hepatitã B la homosexualii din New York, San Francisco, Los Angeles, St.Louis, Houston ºi Chicago în 1978 ºi 1979. Studiile epidemilogice din SUA au arãtat cã aceste 6 oraºe au cea mai mare incidenþã de SIDA, complex asociat SIDA (ARC – AIDS related comlex), ºi decese de cauzã HIV, în comparaþie cu celelalte oraºe americane.
         
        În 1992 directorul OMS, David Heymann, a afirmat c㠓originea SIDA nu mai are importanþã pentru ºtiinþã în prezent”. Aspect extrem de relevant pentru intenþia de muºamalizare a acestei “afaceri”.
         
        Guvernul experimenteazã pe populaþie
         
        În comunitatea ºtiinþificã existã o tendinþã ca iniþial sã se ignore ºi apoi sã se ridiculizeze pãrerile care sunt contrare a ceea ce se doreºte sã se creadã ºi sã se impunã ca fiind adevãrat. Dar câþiva doctori ºi oameni din personalul medical ºi-au expus pãrerile, uneori chiar unui public surd ºi a mass-mediei indiferente. Dr. Alan Cantwell care reprezenta aceastã minoritate, afirma: “Guvernul experimenteazã în secret pe populaþie? Bineînþeles cã da. Aceasta nu este o fantezie paranoidã. Existã dovezi care aratã cã SIDA este o boal㠓fabricat㔠de om, prin producerea unui virus prin inginerie genicã”. Cei care au ridicat vocea ºi au avertizat despre ceea ce se petrece nu au scãpat fãrã urmãri. Chiar dacã ocupau poziþii prestigioase, au fost eliminaþi sau ameninþaþi fizic ºi profesional; laboratoarele lor au fost vandalizate, probele distruse, corespondenþa interceptatã ºi convorbirile telefonice înregistrate.
         
        În decembrie 2005, tot în Times, se afirma cã Sindromul Rãzboiului din Golf este asociat “cocteilurilor” de vaccinuri care au fost administrate soldaþilor, pentru protejarea faþã de eventualele atacuri chimice ºi biologice. Mai mult de 100.000 de veterani  suferã de sindromul contactat în 1991, din care 20.000 deja au murit.
         
        Oameni de ºtiinþã americani au lucrat în Irak ca microbiologi în laboratoarele de arme biologice câteva sãptãmâni înainte de Rãzboiul din Golf, iar Irakul importa bacterii ºi virusuri cu virulenþã mare de la companiile din Statele Unite. În 1990, aceºtia fabricau cantitãþi uriaºe de toxinã botulinicã ºi antrax. Comandamentul armatei americane cunoºtea posibilitatea ca trupele sã fie expuse agenþilor toxici, în timpul staþionãrii în Irak. Multiplele vaccinãri administrate soldaþilor indicã aceastã cunoaºtere prealabilã. Dar comandamentul nu a informat trupele despre ceea ce va fi;  acestea participau la un experiment de proporþii, fãrã a li se cere acordul. Pânã la ora actualã cei care au fost acolo nu au fost informaþi despre aceasta, iar cele mai multe informaþii despre vaccinãrile realizate au fost clasate. Unul din medicii care a refuzat sã coopereze deoarece considera cã este o violare a Protocoalelor de la Geneva, a fost deferit Curþii Marþiale ºi condamnat la 18 luni de închisoare federalã. 
         
        Ceea ce s-a descris pânã acum sunt exemple de afectare a sãnãtãþii populaþiei prin crearea de agenþi patogeni în acest scop. Mai existã ºi o altã modalitate de afectare a celor vaccinaþi  – nu neapãrat prin introducerea în vaccin a unor agenþi patogeni despre care se ºtie cã sunt nocivi, ci prin absenþa sterilizãrii acestora de contaminãri cu diferite bacterii sau virusuri de la animalele de laborator sau culturile celulare pe care sunt realizate vaccinurile.
         
        Vaccinuri care produc cancerul
         
        În 1954 dr. Bernice Eddy, bacteriolog, a descoperit virusuri simiene (de la maimuþã) în vaccinul, presupusul a fi steril, anti-polio inactivat, dezvoltat de dr. Jonas Salk. Aceastã descoperire nu a fost bine primitã la NIH ºi dr.Bernice a fost... retrogradat.
         
        Mai târziu, dr.Hilleman a izolat virusul SV40 din cele douã tipuri de vaccinuri anti-polio: Salk ºi Sabin. Virusul SV40 produce tumori. În aceste vaccinuri erau 40 de virusuri diferite, ºi se urmãrea eradicarea lor. Nu s-a reuºit sterilizarea completã a vaccinurilor anti-polio.
         
        Dr. John Martin, profesor de patologie la Universitatea California de Sud a fost angajat pe perioada 1976-1980 în ramura de oncologie viralã a Biroului de ªtiinþe Biologice, de la FDA. In decursul activitãþii sale acolo, a identificat ADN strãin în vaccinul anti-polio Orimune Lederle, ceea ce sugera o contaminare serioasã. El ºi-a atenþionat superiorii asupra acestui lucru ºi i s-a rãspuns sã înceteze aceste testãri întrucât erau înafara activitãþii pe care trebuia sã o realizeze. Mai târziu, dr. Martin a constatat cã toate cele 11 maimuþe verzi africane pe care se producea vaccinul anti-polio, prezentau virus citomegalic simian. Cei care realizau vaccinul ºtiau despre acest lucru. Biroul de ªtiinþe Biologice a decis ca producþia de vaccin contaminat sã continue.
         
        In 1955 dr. Martin a identificat anumite virusuri numite virusuri clandestine, la pacienþii cu sindromul oboselii cronice. Aceste virusuri nu prezintã gene ai cãror produºi determinã sistemul imun al gazdei sã le recunoascã. Astfel, acestea trec „neobservate” de sistemul de apãrare al organismului. In martie 1995, dr.Martin a detectat faptul cã unele din aceste virusuri clandestine îºi au originea în tipul de virus citomegalic simian, al maimuþelor verzi africane, care infecteazã omul - virus despre care el atenþionase cã sunt prezente în vaccinul anti-polio.
         
        Un articol din Washington Post din 26 ianuarie 1988 menþiona cã toate cazurile de poliomielitã dupã anul 1979 au fost cauzate de vaccinul anti-polio, ºi nu a fost depistatã nicio tulpinã strãinã în cazurile de poliomielitã.
         
        Vaccinarea copiilor mãreºte mortalitatea infantilã
         
        In 1999 vaccinul anti-rotavirus a fost recomandat de CDC (Centre for Diseases Control) pentru toþi copiii. Când acest program de vaccinare a fost instituit, mai mulþi copii au murit, iar un numãr foarte mare de copii au fãcut obstrucþii intestinale care le-au pus în pericol viaþa. Testãrile acestui vaccin înainte de patentare au arãtat o incidenþã crescutã a pericolului de obstrucþie intestinalã, dar vaccinul a fost aprobat, fãrã recomandãri speciale pentru practicieni. Vaccinurile pentru copii deseori nu sunt studiate pentru toxicitate, deoarece asemenea studii le-ar elimina de pe piaþã.

        In martie 2005, Haruna Kaita, cercetãtor ºtiinþific în domeniul farmacologiei ºi decan al Universitãþii din Nigeria, a testat vaccinurile trimise de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii  în India. Dr. Kaita a depistat o serioasã contaminare cu agenþi patogeni.

        Pe lângã contaminãrile virale sau bacteriene, vaccinurile conþin ºi multe substanþe toxice, care se introduc pentru a preveni infectarea lor cu bacterii sau pentru a le creºte performanþele. Printre aceste substanþe, se aflã ºi mercurul, formaldehida ºi aluminiul. În ultimii 10 ani, numãrul de copii autiºti a crescut de aproape cinci ori în SUA. Aceastã creºtere bruscã a procentului de copii autiºti a survenit dupã introducerea vaccinului anti-varicelã , pojar, rubeolã, în 1975. Cazul cel mai reprezantativ este al unui copil cãruia i s-au administrat vaccinuri pentru 9 boli într-o zi. Aceste injecþii au fost urmate imediat de instalarea autismului. Vaccinurile conþin un prezervant pe bazã de mercur, numit thimerosal. Copilul a primit în acea zi o dozã de mercur de 41 de ori mai mare decât cea care în mod normal poate afecta organismul. Mercurul este toxic pentru sistemul nervos.
         
        Substanþele adiþionale din virusuri sunt ucigãtoare
         
        O nouã boalã numitã miofasceitã macrofagicã determinã dureri în muºchi, oase ºi articulaþii. Toate persoanele cu aceastã boalã au fost injectate cu vaccinuri care conþineau aluminiu. Depozitele de aluminiu sunt capabile sã rãmânã ca reziduuri iritante în þesuturi ºi sã perturbe sistemul imunitar ºi sistemul nervos pe tot parcursul vieþii. Toate vaccinurile conþin aluminiu ºi mercur. Aceste metale par sã joace un rol important în etiologia bolii Alzheimer.
         
        Când ne vaccinãm, de fapt jucãm o versiune modernã a “ruletei ruseºti”. Nu numai cã ne expunem la aluminiu, mercur, formaldehidã, proteine strãine, dar putem dobândi astfel virusul SV40 ºi alte virusuri periculoase care pot genera cancer, leucemie, SIDA, etc. Congresul SUA protejeazã companiile producãtoare de vaccinuri de urmãrirea în justiþie, astfel cã aceste soluþii injectabile periculoase cresc profiturile companiilor farmaceutice. Deºi expun populaþia la riscuri enorme, aceºti producãtori nu riscã nici mãcare o amendã.
         
        În ciuda propagandei deºãnþate, nu existã nici o dovadã cã vaccinurile sunt eficiente. Dimpotrivã. ªi de asemenea, vaccinurile nu sunt studiate în amãnunþime pentru siguranþã înainte de a fi introduse pe piaþã. Existã foarte multe dovezi cã vaccinurile sunt periculoase, iar singura raþiune pentru existenþa lor este aceea de a creºte profiturile firmelor producãtoare.
         
        Clubul francmasonic Rotary a finanþat vaccinarea copiilor în România
         
        La conferinþa de prezentare a vaccinului Engerix  - vaccinul anti-hepatitã B, la noi în þarã, dupã ce a fost lãudat peste mãsurã pentru toate beneficiile pe care le aduce, s-a recunoscut cã totuºi în Franþa Ministerul Sãnãtãþii nu l-a aprobat pentru a fi administrat copiilor. La întrebarea de ce nu a aprobat Ministerul Sãnãtãþii francez, respectivul a invocat motive financiare. Deci România este mai bogatã ca Franþa? Nu. Clubul Rotary, în generozitatea sa, a sponsorizat aceastã acþiune - vaccinarea cu Engerix B în România. Câtã grijã pentru copiii români! De ce nu ºi pentru cei francezi?
         
        Institutul de Patologie al Forþelor Armate, la ora actualã, reconstruieºte virusul gripei spaniole din 1918, inserându-l în tulpinile contemporane de virus gripal ºi crescându-i letalitatea. Gripa spaniolã a omorât 675000 de americani în perioada 1918-1919. Mulþi din cei morþi erau soldaþi vaccinaþi. Anumiþi oameni de ºtiinþã merg pânã la a afirma cã versiunile reconstruite ale gripei ar putea fi inserate în vaccinuri, împreunã cu o tulpinã mai benignã, cu scopul de a diminua progresia componentelor periculoase. Substanþele chimice suport ale vaccinurilor pot ajuta anvelopa viralã sã fuzioneze cu celulele pulmonare, facilitând infecþia. Oamenii vor rãspândi mai departe infecþia, ºi apoi vor începe sã cadã ca muºtele. Aceasta va cauza pe de o parte panicã, ºi pe de altã parte o creºtere a cererii de vaccin, accelerând astfel ciclul. Persoanele cu inocul mic de virus, care nu vor avea simptome grave de boalã,  vor fi învinuite ca fiind cele care au rãspândit boala.

        În 2002, Departamentul de Sãnãtate ºi servicii umane a cumpãrat 286 de milioane de doze de vaccin de la furnizorul britanic Acambis. Washington Post a raportat în luna sptembrie a aceluiaºi an cã întreaga populaþie a Americii poate fi vaccinatã în 5 zile. Concomitent, Departamentul de Sãnãtate a realizat un proiect de lege cunoscut ca Actul The Model Emergency Health Powers. Acest act poate cere ca orice individ sã fie vaccinat, nesupunerea fiind consideratã o crimã.

        Cel mai sigur vaccin este cel care nu este niciodatã folosit!

        La sfârºitul anului 2004, într-o prestigioasã publicaþie ºtiinþificã din Statele Unite – Proceedings of National Academy of Sciences, echipa de cercetãtori condusã de Gerhard Scheuch arãta cã inhalarea de spray salin (apa cu sare) diminueazã rãspândirea de virusuri gripale, virusul SARS si tuberculozã, cu 72,1±8,19%. Pentru raþiuni probabil foarte bine cunoscute lui Merck ºi altor conducãtori de firme farmaceutice, aceastã informaþie potenþial salvatoare de vieþi nu a fost larg rãspânditã prin intermediul mass-mediei.

        Deci... “cel mai sigur vaccin este cel care nu este niciodatã folosit!”...dupã cum afirma James Shannon, fost director al Institutului Naþional pentru Sãnãtate (NIH) din SUA.

        Bibilografie:
        Horowitz Leonard G, Emerging Viruses: Aids & Ebola
        Collin Jonathan The Townsend Letter for Doctors & Patients
        [2004] An Open Letter From Dr. Robert Strecker
        Strecker Memorandum & W.H.O Murdered Africa
        http://www.biblebel ievers.org. au/who.htm
        Gerhard Scheuch et al., Inhaling to mitigate exhaled aerosols, PNAS 2004, 101 (50), 17383-17388.



        "Mana care ofera trandafiri ramane dupa aceea parfumata de mirosul trandafirilor. Fiinta umana care iubeste este totodata intr-un anume fel parfumata de iubirea pe care o daruieste cu generozitate prin fiinta sa. Tocmai de aceea, se spune ca atunci cand daruim iubire, primim totodata si noi in fiinta noastra o mare parte din iubirea pe care o daruim."
        TOATE CELE BUNE,
        Eddie Mandru
        between 0000-00-00 and 9999-99-99  


        Be a better friend, newshound, and know-it-all with Yahoo! Mobile. Try it now.

      Your message has been successfully submitted and would be delivered to recipients shortly.