Loading ...
Sorry, an error occurred while loading the content.

Ziua cea mai neagrã a crizei financiare

Expand Messages
  • tayo7_99
    Un punct de vedere realist in contrast cu cei care fac propaganda.Cand lucrurile merg prost cred eu ca e bine sa analizam lucrurile la rece si nu sa ne trantim
    Message 1 of 2 , Oct 1, 2008
    • 0 Attachment
      Un punct de vedere realist in contrast cu cei care fac
      propaganda.Cand lucrurile merg prost cred eu ca e bine sa analizam
      lucrurile la rece si nu sa ne trantim pe nas okelari cu lentile roz.
      Ma rog poate unii au ceva interese in sensul asta....

      Ziua cea mai neagrã a crizei financiare



      Ana Bâtcã
      Miercuri, 01 Octombrie 2008


      Planul de salvare a economiei SUA a fost respins de Camera
      Reprezentanþilor. Efectele s-au fãcut resimþite ºi în România. Leul
      s-a depreciat considerabil.

      Moneda naþionalã a continuat sã se deprecieze ºi ieri, trasã în jos
      de veºtile proaste de peste Ocean, privind respingerea planului de
      salvare a bãncilor americane aflate în agonie. Cursul oficial
      anunþat de Banca Naþionalã a României a fost de 3,7336 lei pentru un
      euro, leul depreciindu-se cu trei bani faþã de ziua de luni,
      comparativ cu moneda europeanã. BNR a anunþat ieri cel mai scãzut
      nivel al leului faþã de euro din ultimele ºapte luni. Un leu mai
      slab decât ieri a fost consemnat pe 18 martie, când cotaþia anunþatã
      a fost de 3,7418 lei pentru un euro.

      Astfel, de douã zile, leul a depãºit pragul psihologic de 3,7 lei,
      aducând cel puþin îngrijorare printre români. Aceasta deoarece
      deprecierea leului se traduce prin creºterea ratelor la creditele în
      euro, prin majorarea chiriilor negociate de cele mai multe ori în
      euro, precum ºi prin scumpirea alimentelor ºi a bunurilor de larg
      consum.

      Reacþie la ºtirile proaste

      Reprezentanþii BNR au avertizat populaþia sã fie prudentã atunci
      când se împrumutã de la bãnci ºi sã analizeze cu atenþie bugetul de
      care dispune, afirmã Mugur ªteþ, purtãtorul de cuvânt al bãncii
      centrale.

      Totodatã, el susþine cã situaþia este departe de a naºte
      îngrijorãri. „Per ansamblu, nu sunt ºi nu vor fi probleme la
      rambursarea creditelor", ne asigurã reprezentantul BNR. De la
      începutul sãptãmânii trecute, leul merge constant în jos. Aceastã
      tendinþã este consideratã însã normalã atât de BNR, cât ºi de
      analiºtii financiari, în contextul turbulenþelor de proporþ ii prin
      care trec pieþele externe. „Pe fondul unui sentiment de pesimism ºi
      neîncredere, toate monedele de pe pieþele emergente au de suferit.
      Totuºi, leul nu a fost foarte lovit. Când ºtirile de pe pieþele
      internaþionale sunt proaste, leul nu are niciun motiv sã se
      aprecieze", explicã Ionuþ Dumitru, ºeful Departamentului de
      cercetare de la Raiffeisen Bank, pentru EVZ.

      BNR poate „împinge" leul

      Reprezentanþii bãncii centrale ne-au declarat cã urmãresc cu atenþie
      evoluþia cursului de schimb ºi c㠄nu vom asista la o cãdere a
      leului, care este o monedã stabilã". Totuºi, în cazul în care
      deprecierea ar deveni periculoasã, BNR poate interveni în piaþã
      pentru susþinerea leului. „BNR dispune ºi de acest instrument. Nu
      este exclus sã-l foloseascã, aºa cum l-a mai folosit în alte
      situaþii dificile", spune Ionuþ Dumitru.

      ªi premierul Cãlin Popescu- Tãriceanu se bazeazã pe capacitatea
      bãncii centrale de a þine situaþia sub control. „Banca Na- þionalã a
      României a fost un gardian foarte precaut prin instrumentele de
      control ºi supraveghere ºi a þinut în mânã foarte bine sistemul
      bancar", a declarat el.

      3,7336 de lei este cursul oficial anunþat ieri de BNR pentru un euro

      PERICOL

      Cine poate fi afectat

      Criza financiarã internaþionalã ar putea afecta circa 5,4 milioane
      de români care au credite la bãnci, alte câteva zeci de mii de
      români plecaþi în strãinãtate ºi care sunt nevoiþi sã se întoarcã în
      þarã, la care se adaugã peste 1,7 milioane de firme. Chiar dacã
      efectele sale negative nu s-au fãcut încã simþite, aceste categorii
      se vor confrunta cu dificultãþi în perioada urmãtoare. Persoanele
      care s-au împrumutat de la bãnci în euro vor plãti mai mulþi bani ca
      sã-ºi achite ratele. Astfel, ei vor rãmâne cu mai puþini bani în
      buzunar pentru o viaþã din ce în ce mai scumpã. Într-o situaþie
      dificilã se aflã ºi firmele care au luat credite. În plus, atât
      pentru ele, cât ºi pentru populaþie, va fi din ce în ce mai greu ºi
      mai scump sã încheie noi contracte de creditare. Scãderile de
      preþuri de pe piaþa locuinþelor îi va face pe mulþi dezvoltatori sã-
      ºi reorienteze investiþiile cãtre alte domenii. O parte dintre
      conaþionalii noºtri plecaþi de mulþi ani la muncã în þãrile europene
      sunt nevoiþi sã ia drumul plaiurilor natale ºi sã- ºi caute un loc
      de muncã în þarã, din cauza dificultãþilor prin care trece sectorul
      imobiliar din UE. La aceºtia se adaugã alþi 70.000 de investitori pe
      Bursã care au avut foarte mult de pierdut de la începutul anului.
      Mulþi dintre aceºtia stau în expectativã.

      PLAN DE REZERVÃ

      Administraþia Bush a anunþat cã va încerca sã gãseascã o soluþie

      Camera Reprezentanþilor a respins luni planul de stabilizare a
      sectorului financiar cu 228 de voturi împotrivã ºi 205 pentru,
      ºocând întreaga lume. Asta dupã ce reprezentanþii Congresului SUA ºi
      cei ai administraþiei Bush ajunseserã, duminicã, la un acord
      preliminar privind planul de stabilizare a pieþelor financiare.

      Proiectul prevedea alocarea a 700 de miliarde de dolari de la
      bugetul de stat pentru preluarea activelor, datoriilor ºi produselor
      neperformante acumulate de companii. „Sunt dezamãgit de ceea ce s-a
      întâmplat. Dacã naþiunea noastrã continuã în acest sens, efectele
      economice vor fi dureroase ºi de duratã. Dacã am aproba acest plan,
      efectele ar fi mult mai mici pentru contribuabili", a declarat, cu
      mâhnire, preºedintele Statelor Unite, George W. Bush. Sunt însã ºi
      oameni care se bucurã de întorsãtura pe care au luat-o lucrurile.

      „Respingerea planului este un lucru bun, ºi actuala crizã nu ar fi
      avut loc dacã aceeaºi administraþ ie care propune acum soluþ ii
      discutabile nu ar fi împins ea însãºi instituþiile bancare în
      colaps", susþine Jeffrey Miron, profesor de economie la
      Universitatea Harvard. Cãderea planului în Congres lasã puþine
      opþiuni de recuperare din crizã. Pieþele financiare vor rãmâne în
      continuare aproape îngheþate. Majoritatea investitorilor nu mai
      tranzacþioneazã, iar bãncile refuzã sã-ºi împrumute reciproc bani.
      Asta înseamnã cã va fi din ce în ce mai dificil pentru firmele mici
      ºi pentru indivizi sã contracteze credite. Mai mult, în aceste
      condiþii, analiºtii cred cã economia SUA nu mai poate scãpa de
      recesiune.

      Uragan pe pieþe

      Eºuarea trecerii planului prin Congres a avut efecte imediate. Luni,
      principalii indici ai Bursei de la New York au înregistrat scãderi
      istorice, transmite Reuters. Indicele Dow Jones, alcãtuit din
      principalele companii industriale americane, a scãzut luni cu 6,98%,
      cel mai mare declin de la prãbuºirea Bursei în 1987 ºi cea mai
      importantã pierdere ca numãr de puncte a acestui indice din istoria
      Wall Street. Indicele S&P 500 a avut, de asemenea, cea mai slabã
      ºedinþã de tranzacþ ionare din ultimii 21 de ani, scãzând cu 8,79%.

      Pe fondul crizei au continuat achiziþiile de bãnci „ºubrezite" de
      crizã. Citigroup a anunþat cã va prelua activele bancare ale
      Wachovia Corp, cea de-a patra bancã de retail din SUA ca mãrime,
      pentru 2,16 miliarde de dolari. Totodatã, Mitsubishi UFJ Financial a
      achiziþionat 21% din acþiunile bãncii de investiþii americane Morgan
      Stanley.

      În Europa, cea de-a doua bancã belgianã ca mãrime, Dexia, aflatã în
      dificultate, a primit o majorare de capital de 6,4 miliarde euro din
      partea mai multor acþionari, printre care guvernele Franþei, Belgiei
      ºi Luxemburgului. Mutarea vine dupã ce, duminicã, guvernele din zona
      Benelux au naþionalizat gigantul bancar Fortis, pentru a-i proteja
      pe clienþi de un posibil faliment al instituþiei.

      MESAJ ÎNCURAJATOR

      Nicolas Sarkozy crede în bãncile franceze

      Dupã întâlnirea cu membrii guvernului ºi reprezentanþii marilor
      companii prezente în þarã, preºedintele Franþei, Nicolas Sarkozy, le-
      a comunicat francezilor cã nu au motive sã se teamã, deoarece banii
      lor nu sunt în pericol, chiar dacã statul a injectat ieri bani în
      grupul financiar belgiano-francez Dexia. Problemele bãncii au venit
      dupã o perioadã în care autoritãþile de la Paris au dat asigurãri
      repetate cã sistemul bancar francez este mult mai bine plasat pentru
      a face faþã crizei decât cel american. Mai mult, preºedintele
      francez a declarat cã statul este pregãtit sã protejeze depozitele
      oricãrei bãnci franceze care s-ar putea confrunta cu probleme. Nu
      toþi oficialii europeni sunt însã atât de siguri pe bãncile lor, aºa
      cum sunt francezii.

      Premierul belgian Yves Leterme a declarat ieri cã, „în astfel de
      momente, sistemul nostru bancar se poate prãbuºi chiar ºi în câteva
      ore". Debusolat este ºi premierul britanic Gordon Brown: „Votul din
      America este dezamãgitor. Guvernatorul Bãncii Angliei, cancelarul ºi
      eu vom face tot ceea ce este necesar pentru a asigura o stabilitate
      continuã în Marea Britanie". (Adrian Popa)
    • Dragos Hilbert
      Din cite am inteles eu solutia americana prevedea un cont in care vor fi mereu 700 de miliarde si din care se va tot cumpara ce este falimentar urmind apoi sa
      Message 2 of 2 , Oct 1, 2008
      • 0 Attachment
        Din cite am inteles eu solutia americana prevedea un cont in care vor fi mereu 700 de miliarde si din care se va tot cumpara ce este falimentar urmind apoi sa realimenteze contul. Oricum ei sunt in pragul alegerilor, probabil sunt si calcule politice acum, cei mari s-au salvat, ceilalti o sa mai scada si probabil cind o sa fie pe minim o sa voteze ei o alta lege si-i salveaza.
        Daca leul rezista 2 luni vine luna Decembrie cind se intorc romanii pentru sarbatori si o sa mai creasca leul.
        Cei cu credite pentru apartamente si cu credite cu dobinda variabila ( majoritatea creditelor ) o sa fie cei mai pierduti, de exemplu eu am asa un credit si deja mi-au crescut dobinda cu 1% pe an parca acum ajunsese la 15.5% pe an.     

        2008/10/1 tayo7_99 <tayo7_99@...>

        Un punct de vedere realist in contrast cu cei care fac
        propaganda.Cand lucrurile merg prost cred eu ca e bine sa analizam
        lucrurile la rece si nu sa ne trantim pe nas okelari cu lentile roz.
        Ma rog poate unii au ceva interese in sensul asta....

        Ziua cea mai neagră a crizei financiare



        Ana Bâtcă
        Miercuri, 01 Octombrie 2008


        Planul de salvare a economiei SUA a fost respins de Camera
        Reprezentanţilor. Efectele s-au făcut resimţite şi în România. Leul
        s-a depreciat considerabil.

        Moneda naţională a continuat să se deprecieze şi ieri, trasă în jos
        de veştile proaste de peste Ocean, privind respingerea planului de
        salvare a băncilor americane aflate în agonie. Cursul oficial
        anunţat de Banca Naţională a României a fost de 3,7336 lei pentru un
        euro, leul depreciindu-se cu trei bani faţă de ziua de luni,
        comparativ cu moneda europeană. BNR a anunţat ieri cel mai scăzut
        nivel al leului faţă de euro din ultimele şapte luni. Un leu mai
        slab decât ieri a fost consemnat pe 18 martie, când cotaţia anunţată
        a fost de 3,7418 lei pentru un euro.

        Astfel, de două zile, leul a depăşit pragul psihologic de 3,7 lei,
        aducând cel puţin îngrijorare printre români. Aceasta deoarece
        deprecierea leului se traduce prin creşterea ratelor la creditele în
        euro, prin majorarea chiriilor negociate de cele mai multe ori în
        euro, precum şi prin scumpirea alimentelor şi a bunurilor de larg
        consum.

        Reacţie la ştirile proaste

        Reprezentanţii BNR au avertizat populaţia să fie prudentă atunci
        când se împrumută de la bănci şi să analizeze cu atenţie bugetul de
        care dispune, afirmă Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al băncii
        centrale.

        Totodată, el susţine că situaţia este departe de a naşte
        îngrijorări. „Per ansamblu, nu sunt şi nu vor fi probleme la
        rambursarea creditelor", ne asigură reprezentantul BNR. De la
        începutul săptămânii trecute, leul merge constant în jos. Această
        tendinţă este considerată însă normală atât de BNR, cât şi de
        analiştii financiari, în contextul turbulenţelor de proporţ ii prin
        care trec pieţele externe. „Pe fondul unui sentiment de pesimism şi
        neîncredere, toate monedele de pe pieţele emergente au de suferit.
        Totuşi, leul nu a fost foarte lovit. Când ştirile de pe pieţele
        internaţionale sunt proaste, leul nu are niciun motiv să se
        aprecieze", explică Ionuţ Dumitru, şeful Departamentului de
        cercetare de la Raiffeisen Bank, pentru EVZ.

        BNR poate „împinge" leul

        Reprezentanţii băncii centrale ne-au declarat că urmăresc cu atenţie
        evoluţia cursului de schimb şi că „nu vom asista la o cădere a
        leului, care este o monedă stabilă". Totuşi, în cazul în care
        deprecierea ar deveni periculoasă, BNR poate interveni în piaţă
        pentru susţinerea leului. „BNR dispune şi de acest instrument. Nu
        este exclus să-l folosească, aşa cum l-a mai folosit în alte
        situaţii dificile", spune Ionuţ Dumitru.

        Şi premierul Călin Popescu- Tăriceanu se bazează pe capacitatea
        băncii centrale de a ţine situaţia sub control. „Banca Na- ţională a
        României a fost un gardian foarte precaut prin instrumentele de
        control şi supraveghere şi a ţinut în mână foarte bine sistemul
        bancar", a declarat el.

        3,7336 de lei este cursul oficial anunţat ieri de BNR pentru un euro

        PERICOL

        Cine poate fi afectat

        Criza financiară internaţională ar putea afecta circa 5,4 milioane
        de români care au credite la bănci, alte câteva zeci de mii de
        români plecaţi în străinătate şi care sunt nevoiţi să se întoarcă în
        ţară, la care se adaugă peste 1,7 milioane de firme. Chiar dacă
        efectele sale negative nu s-au făcut încă simţite, aceste categorii
        se vor confrunta cu dificultăţi în perioada următoare. Persoanele
        care s-au împrumutat de la bănci în euro vor plăti mai mulţi bani ca
        să-şi achite ratele. Astfel, ei vor rămâne cu mai puţini bani în
        buzunar pentru o viaţă din ce în ce mai scumpă. Într-o situaţie
        dificilă se află şi firmele care au luat credite. În plus, atât
        pentru ele, cât şi pentru populaţie, va fi din ce în ce mai greu şi
        mai scump să încheie noi contracte de creditare. Scăderile de
        preţuri de pe piaţa locuinţelor îi va face pe mulţi dezvoltatori să-
        şi reorienteze investiţiile către alte domenii. O parte dintre
        conaţionalii noştri plecaţi de mulţi ani la muncă în ţările europene
        sunt nevoiţi să ia drumul plaiurilor natale şi să- şi caute un loc
        de muncă în ţară, din cauza dificultăţilor prin care trece sectorul
        imobiliar din UE. La aceştia se adaugă alţi 70.000 de investitori pe
        Bursă care au avut foarte mult de pierdut de la începutul anului.
        Mulţi dintre aceştia stau în expectativă.

        PLAN DE REZERVĂ

        Administraţia Bush a anunţat că va încerca să găsească o soluţie

        Camera Reprezentanţilor a respins luni planul de stabilizare a
        sectorului financiar cu 228 de voturi împotrivă şi 205 pentru,
        şocând întreaga lume. Asta după ce reprezentanţii Congresului SUA şi
        cei ai administraţiei Bush ajunseseră, duminică, la un acord
        preliminar privind planul de stabilizare a pieţelor financiare.

        Proiectul prevedea alocarea a 700 de miliarde de dolari de la
        bugetul de stat pentru preluarea activelor, datoriilor şi produselor
        neperformante acumulate de companii. „Sunt dezamăgit de ceea ce s-a
        întâmplat. Dacă naţiunea noastră continuă în acest sens, efectele
        economice vor fi dureroase şi de durată. Dacă am aproba acest plan,
        efectele ar fi mult mai mici pentru contribuabili", a declarat, cu
        mâhnire, preşedintele Statelor Unite, George W. Bush. Sunt însă şi
        oameni care se bucură de întorsătura pe care au luat-o lucrurile.

        „Respingerea planului este un lucru bun, şi actuala criză nu ar fi
        avut loc dacă aceeaşi administraţ ie care propune acum soluţ ii
        discutabile nu ar fi împins ea însăşi instituţiile bancare în
        colaps", susţine Jeffrey Miron, profesor de economie la
        Universitatea Harvard. Căderea planului în Congres lasă puţine
        opţiuni de recuperare din criză. Pieţele financiare vor rămâne în
        continuare aproape îngheţate. Majoritatea investitorilor nu mai
        tranzacţionează, iar băncile refuză să-şi împrumute reciproc bani.
        Asta înseamnă că va fi din ce în ce mai dificil pentru firmele mici
        şi pentru indivizi să contracteze credite. Mai mult, în aceste
        condiţii, analiştii cred că economia SUA nu mai poate scăpa de
        recesiune.

        Uragan pe pieţe

        Eşuarea trecerii planului prin Congres a avut efecte imediate. Luni,
        principalii indici ai Bursei de la New York au înregistrat scăderi
        istorice, transmite Reuters. Indicele Dow Jones, alcătuit din
        principalele companii industriale americane, a scăzut luni cu 6,98%,
        cel mai mare declin de la prăbuşirea Bursei în 1987 şi cea mai
        importantă pierdere ca număr de puncte a acestui indice din istoria
        Wall Street. Indicele S&P 500 a avut, de asemenea, cea mai slabă
        şedinţă de tranzacţ ionare din ultimii 21 de ani, scăzând cu 8,79%.

        Pe fondul crizei au continuat achiziţiile de bănci „şubrezite" de
        criză. Citigroup a anunţat că va prelua activele bancare ale
        Wachovia Corp, cea de-a patra bancă de retail din SUA ca mărime,
        pentru 2,16 miliarde de dolari. Totodată, Mitsubishi UFJ Financial a
        achiziţionat 21% din acţiunile băncii de investiţii americane Morgan
        Stanley.

        În Europa, cea de-a doua bancă belgiană ca mărime, Dexia, aflată în
        dificultate, a primit o majorare de capital de 6,4 miliarde euro din
        partea mai multor acţionari, printre care guvernele Franţei, Belgiei
        şi Luxemburgului. Mutarea vine după ce, duminică, guvernele din zona
        Benelux au naţionalizat gigantul bancar Fortis, pentru a-i proteja
        pe clienţi de un posibil faliment al instituţiei.

        MESAJ ÎNCURAJATOR

        Nicolas Sarkozy crede în băncile franceze

        După întâlnirea cu membrii guvernului şi reprezentanţii marilor
        companii prezente în ţară, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, le-
        a comunicat francezilor că nu au motive să se teamă, deoarece banii
        lor nu sunt în pericol, chiar dacă statul a injectat ieri bani în
        grupul financiar belgiano-francez Dexia. Problemele băncii au venit
        după o perioadă în care autorităţile de la Paris au dat asigurări
        repetate că sistemul bancar francez este mult mai bine plasat pentru
        a face faţă crizei decât cel american. Mai mult, preşedintele
        francez a declarat că statul este pregătit să protejeze depozitele
        oricărei bănci franceze care s-ar putea confrunta cu probleme. Nu
        toţi oficialii europeni sunt însă atât de siguri pe băncile lor, aşa
        cum sunt francezii.

        Premierul belgian Yves Leterme a declarat ieri că, „în astfel de
        momente, sistemul nostru bancar se poate prăbuşi chiar şi în câteva
        ore". Debusolat este şi premierul britanic Gordon Brown: „Votul din
        America este dezamăgitor. Guvernatorul Băncii Angliei, cancelarul şi
        eu vom face tot ceea ce este necesar pentru a asigura o stabilitate
        continuă în Marea Britanie". (Adrian Popa)




        --
        Best regards,
        Dragos  Hilbert
        ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
      Your message has been successfully submitted and would be delivered to recipients shortly.