Loading ...
Sorry, an error occurred while loading the content.

Operaţia " Sud": faţa nevăzută a deportăr ilor din 6 iulie 194 9

Expand Messages
  • Adrian Trasca
    Pe 6 iulie 1949, zeci de mii de basarabeni au fost urcaţi în astfel de marfare şi duşi în Siberia. 11.293 de familii de basarabeni, cu un număr total de
    Message 1 of 1 , Jul 5 3:34 PM
    • 0 Attachment
      Pe 6 iulie 1949, zeci de mii de basarabeni au fost urcaţi în astfel de marfare şi duşi în Siberia.

      11.293 de familii de basarabeni, cu un număr total de 35.050 de persoane, au fost deportate în acea zi în regiuni din Siberia, Extremul Orient şi Kazahstan.

      Cel de-al doilea val de deportare în masă din RSSM, cunoscut sub denumirea codificată Operaţiunea "Sud", a avut menirea să "contribuie" la colectivizarea ţăranului liber basarabean. La realizarea operaţiunii au participat 4.496 de persoane din grupurile operative (dintre care 484 din RSSM şi 4.012 trimise din alte republici unionale), 13.774 de soldaţi şi ofiţeri ai Ministerului Securităţii de Stat al RSSM, 24.705 activişti sovietici şi de partid. În total, 42.975 de executori. Au fost folosite 4.069 de camioane, dintre care 1.506 ale administraţiei locale şi 2.563 aduse de la Odesa.
      Pregătirea deportării a început încă în toamna anului 1948, când ministrul de Interne al RSS Moldoveneşti, generalul Feodor Tutuşkin, a solicitat Moscovei discutarea chestiunii cu privire la exilarea chiaburimii din RSSM în regiunile îndepărtate ale URSS. Odată aprobată rugămintea, până în primăvara anului 1949 a urmat un schimb de scrisori şi coordonări între Chişinău şi Biroul Politic al Partidului Comunist (bolşevic) al URSS, acţiuni de întocmire a planului deportării, de precizare a numărului celor care urmau a fi exilaţi, de întocmire a dosarelor, alte detalii pentru desfăşurarea cu succes a operaţiunii.


      Între timp, au fost emise două hotărâri ale Consiliului de Miniştri al RSSM. Prima, la 28 iunie 1949: "Cu privire la deportarea familiilor de chiaburi, foşti moşieri şi mari comercianţi", iar cea de-a doua, la 30 iunie: "Cu privire la confiscarea şi comercializarea averii persoanelor deportate de pe teritoriul RSS Moldoveneşti şi răspunderea pentru delapidarea şi irosirea ei". Potrivit celei de-a doua hotărâri, deportaţilor li s-a dat voie să ia cu sine haine şi alimente, până la 1.500 de kilograme.


      SIBERIA DE GHEAŢĂ
      La 2 iulie 1949, trimisul special la Chişinău, locţiitorul ministrului Securităţii de Stat al URSS, generalul Selivanovski, şi ministrul de Interne la RSSM, generalul Feodor Tutuşkin, au aprobat planul, staţiile de îmbarcare a deportaţilor din RSSM (25 la număr) şi staţiile de destinaţie. Planul prevedea formarea a 30 de eşaloane, cu un număr total de 1.798 de vagoane - dintre care 1.548 erau pentru deportaţi, celelalte pentru pază, lazareturi etc. -, care urmau a fi îndreptate în şase regiuni din Siberia şi Extremul Orient al URSS: Tiumen, Kurgan, Irkutsk, Cita, Republica Autonomă Bureato-Mongolă şi RSS Kazahstan.
      Atât în procesul de deportare, cât şi ulterior, s-au constatat mai multe abuzuri comise de nkvd-işti şi securişti, dar şi de către activiştii de partid. În pofida unei paze stricte, în mai multe cazuri basarabenii au reuşit să evadeze. Totodată, s-au înregistrat cazuri de manifestare a simpatiei populaţiei faţă de deportaţi, au avut loc naşteri şi decese la staţiile de îmbarcare. Măsurile sporite de securitate nu i-au descurajat pe basarabeni să opună rezistenţă.


      EVADĂRI LA DEPORTARE
      Cu toată străduinţa supraveghetorilor şi măsurile organizatorice excepţionale, basarabenii au reuşit, în unele cazuri, să înşele vigilenţa securiştilor sau chiar să fugă direct de sub ochii celor care îi păzeau. Documentele de arhivă atestă: La 7 iulie, din eşalonul format la staţia Bălţi Nord au reuşit să fugă Ion Petrov (75 de ani), locuitor al satului Rădoaia din raionul Sângerei, şi Agafia Gluşco (65 de ani), locuitoare a satului Bilicenii Vechi din acelaşi raion. La 9 iulie s-a constatat că din eşalonul format la staţia Străşeni au dispărut 36 de deportaţi. Colaboratorii Ministerului de Interne şi cei ai Ministerului Securităţii de Stat au discutat cui îi aparţine vina. Punctul intermediar de control al deportării de la staţia Razdelnaia, Ucraina, raporta Ministerului Securităţii că eşaloanele nr.97151 (Chişinău, Bâcovăţ), nr.97154 (Basarabeasca, Iargara), nr.97158 (Străşeni) şi nr.97165 (Chişinău, Tiraspol) au trecut prin staţia respectivă cu uşile deschise la vagoane. Ca urmare, s-au înregistrat evadări din aceste eşaloane).


      SECURIŞTI HOŢI
      Nkvd-iştii, securiştii şi activiştii locali care au ajutat la "desfăşurarea cu succes" a operaţiunii au încercat să profite de necazul celor deportaţi. Astfel, s-au atestat mai multe cazuri când aceştia şi-au însuşit banii şi bunuri ale deportaţilor. Dintre cele mai relevante, descrise în rapoartele oficiale, se evidenţiază următoarele. Unul dintre activiştii raionului Soroca, Alexandr Kulicikov, membru al PCUS, care a ajutat la deportare, a depistat în casa unei persoane supuse represiunii 3.000 de ruble, din care şi-a luat 2.300. Celelalte 700 de ruble le-a împărţit martorilor şi soldatului Sokolov. Kulicikov a fost observat, iar despre fapta lui a fost informat comitetul raional de partid.
      La ridicarea cetăţeanului Balaban, din oraşul Bender, a participat şi activistul Eremeev. În seara aceleiaşi zile, Eremeev, împreună cu un căpitan al Armatei Sovietice din acelaşi oraş, au intrat în casa lui Balaban şi au consumat din vinul acestuia. La plecare Eremeev şi căpitanul au încărcat într-o maşină un butoi cu vin, un sac de făină şi cada din baie şi le-au dus acasă la militar. În satul Truşeni, soldaţii au luat de la deportatul Groza 70 de litri de vin şi alte produse alimentare. Deportata Ana Malai din satul Horeşti, raionul Kotovsk, a declarat că soldaţii care au însoţit-o i-au luat 600 de ruble. Ilie Mutilică din satul Caracui, raionul Kotovsk, a anunţat autorităţile că la deportare a fost bătut cu arma în cap de soldaţi, care i-au rupt un dinte şi i-au furat 4.376 de ruble. La insistenţa autorităţilor locale, acestuia i-au fost restituite doar 3.700 de ruble.
      Deportata Vera Grosu din satul Ciuciuleni, raionul Kotovsk, a anunţat că soldaţii i-au luat 5.800 de ruble. La intervenţia autorităţilor locale, banii au fost restituiţi. Unul dintre activişti, lucrător al comitetului republican de partid Maximov, şi-a însuşit bicicleta deportatului Nicolae Stanişevschi, de 44 de ani, din Chişinău. Locotenent-colonelul Bogaciov a luat 17 pielicele de miel din casa deportatului Dumitrache din raionul Ungheni. Soldatul Veretennikov, în timpul transportării la gară a familiei Mariei Carabulea din satul Sturzeni, raionul Râşcani, şi-a însuşit cizmele noi ale soţului ei, care reuşise să fugă.


      REZISTENŢĂ ARMATĂ DUPĂ DEPORTARE
      Trimiterea în surghiun a basarabenilor nu a însemnat diminuarea mişcării de rezistenţă. Astfel, într-un raport al NKVD din 4 octombrie 1949 se menţionează despre înrăutăţirea situaţiei infracţionale din RSSM, cauza fiind "chiaburii şi alte elemente periculoase" care s-au ascuns pentru a nu fi deportaţi. Aceştia, potrivit raportului, fie sunt în continuare în ilegalitate sau locuiesc la rude, fie, după ce s-au căpătuit cu arme, se ascund în păduri, organizaţi în grupuri şi săvârşesc acte de terorism asupra activiştilor de partid şi de stat. Câteva exemple:
      În noaptea de 14 iulie 1949, în satul Drăguşenii Noi din raionul Kotovsk "chiaburul" Tudor Ioniţă, care s-a ascuns de deportare, l-a atacat pe colhoznicul Simion Istrati. Acesta păzea averea lui Ioniţă confiscată de sovietici. Ioniţă a tras din arma pe care o avea rănindu-l pe Istrati. În urma unor informaţii operative, la 20 iulie 1949, secţia NKVD din raionul Comrat i-a arestat pe fugarii Gheorghe Jalbă şi Pavel Dânga, care aveau asupra lor arme şi care a doua zi intenţionau să-l lichideze pe Gh. Sandul, preşedintele sovietului sătesc Borogani. În noaptea de 24 iulie, feciorul deportatului Tudor Strâmbei din satul Puhoi, raionul Chişinău, împreună cu alte câteva persoane orientate antisovietic l-au atacat pe reprezentantul Comitetului raional de partid Nicolai Pesceanski, bătându-l crunt.


      http://www.adevarul.ro/moldova/politica/Operatia-Sud-nevazuta-deportarilor-iulie_0_731326892.html






    Your message has been successfully submitted and would be delivered to recipients shortly.