Loading ...
Sorry, an error occurred while loading the content.

EvZ - Cautatori de aur, in libertate

Expand Messages
  • Codruta Nedelcu
    http://www.expres.ro/transilvania/?news_id=188357 In cazul comorilor dacice, politistii si procurorii mai au de lucru Victoria politistilor si procurorilor
    Message 1 of 1 , Jun 8, 2005
    • 0 Attachment
      http://www.expres.ro/transilvania/?news_id=188357

      In cazul comorilor dacice, politistii si procurorii mai au de lucru
      Victoria politistilor si procurorilor asupra gruparilor organizate de cautatori de aur pare sa
      fie una partiala. Specialistii in arheologie au analizat modul in care sint efectuate
      sapaturile ilegale si au ajuns la concluzia ca exista cel putin doua grupari care sapa dupa
      aurul dacilor.

      Situatia a fost constatata la mai multe cetati dacice din judetele Alba si Hunedoara.
      Directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Alba, Gabriel
      Rustoiu, a declarat ca ultimele studii efectuate la cetatea dacica de la Capilna arata ca aici
      au sapat cel putin doua grupari, pe linga localnici, care nici ei nu se dau in laturi de la
      asa ceva. El a explicat ca difera atit tehnica de sapare, cit si felul in care gropile sint
      lasate de cautatorii de comori. Unii dintre icercetatorii sint mai grijulii si pun inapoi
      pamintul peste groapa sapata, in timp ce ceilalti nu se mai sinchisesc sa faca acest lucru. El
      a mai spus ca cel putin una dintre gruparile care au sapat este din Deva si ca au fost strinse
      dovezi care sa confirme acest lucru, din deseurile lasate in urma.

      Un fenomen

      Specialistii in arheologie si in probleme de patrimoniu spun ca, in ultimii ani, sapaturile
      neautorizate in vederea cautarii de comori au devenit un adevarat fenomen si ca deja putem
      vorbi despre ibraconaj arheologici, ca fiind acea infractiune prin care sint sustrase
      artefacte aflate intr-un context arheologic in urma unor explorari neautorizate. Definitia a
      fost data de Mihai Cristian, sef de sectie la muzeul din Orastie, unul dintre arheologii care
      incearca de ani de zile sa conviga autoritatile sa ia masuri impotriva acestui fenomen.
      Mihai Cristian a declarat pentru iEvenimentul zileii ca in primavara anului 1998 a semnalat
      Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva (caruia ii este subordonat muzeul din Orastie)
      primele acte de acest gen in zona Muntilor Orastiei, cu autor identificat. El a spus ca a
      solicitat, in raportul intocmit, recuperarea materialelor sustrase si anuntarea organelor
      competente, inclusiv procuratura, politia si SRI, dat fiind faptul ca era vorba despre un
      cetatean strain. "Abia peste un an, cind a izbucnit in presa scandalul legat de aurul dacic,
      abia atunci s-a scos acest dosar prafuit si au zis ca au incercat sa faca ceva", a declarat
      arheologul.

      Solutii ar fi

      Seful de sectie de la muzeul din Orastie a afirmat ca, inca de atunci, a propus o solutie
      pentru combaterea detectiilor neautorizate, respectiv amplasarea unor fise metalice, care sa
      induca in eroare pe cei care vin cu detectoare. El a spus ca masuri similare au fost aplicate
      cu succes in urma cu 30-40 de ani in Germania. La noi, insa, aceasta solutie nu a imiscati pe
      nimeni.
      Arheologul a aplicat-o, ca initiativa personala, la cetatea dacica de la Ardeu, in cursul
      anului trecut. A ingropat adinc in pamint citeva kilograme de dopuri de bere si s-a intors
      dupa trei zile. A observat semne ca cineva incercase sa sape si ca dupa citeva tentative a
      renuntat. Definitiv, deoarece in primavara a constatat ca nu mai venise nimeni sa caute aur in
      acea cetate, spre deosebire de un alt sit aflat in apropiere, unde au fost gasite noi
      sapaturi.

      Zone "fierbinti"

      Directorul Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva, Adriana Pescaru, sustine la rindul ei
      ca exista inca multi cautatori de comori in libertate. Zilele trecute ea a declarat pentru
      iEvenimentul zileii ca a atras atentia politistilor asupra jafului din Muntii Orastie inca din
      1996, dar degeaba. "Fenomenul este departe de a se diminua. Exista inca o activitate intensa
      in zona. Recent am urcat pe un platou din apropierea cetatii dacice de la Costesti si am
      descoperit peste 30 de gropi numai acolo, gropi sapate, sigur, de persoane care au cautat
      obiecte de valoarei, spunea Adriana Pescaru.
      Arealele cele mai frecventate de cautatorii de comori sint cele din preajma cetatilor dacice,
      unde si arheologii au facut cercetari sistematice. Sapaturi ilegale au fost insa descoperite
      si in alte zone. Mihai Cristian de la muzeul din Orastie spune ca, in prezent, pe linga
      cetatile dacice, se sapa icu foarte mare randamenti in zona Muntilor Apuseni, cele mai cautate
      locuri fiind Rosia Montana, Bucium si Zlatna.
      Braconajul arheologic isi afla in Sud-Vestul Transilvaniei cea mai acuta forma de manifestare
      Mihai Cristian, sef sectie muzeul din Orastie

      "Braconierii" sint ajutati de specialisti din sistem

      Arheologul Mihai Cristian este de parere ca cei care cauta comori sint consiliati din sistem,
      adica de arheologi si diferiti specialisti care lucreaza in muzee. "Cu siguranta au primit
      consultanta de la specialisti din sistem", a declarat reprezentantul muzeului din Orastie.
      "Problema cea mai mare este slabiciunea de care da dovada statul. Ma surprinde lipsa de
      reactie a autoritatilor... Ceea ce se intimpla acum este relativ tardivi, a declarat Mihai
      Cristian, amintind ca la inceputul anilor 1800, cind a fost o alta goana dupa aur in Muntii
      Orastiei, Tezaurariatul de atunci a adus militari si mineri sa pazeasca zona si a impus masuri
      in forta, reusind sa stopeze fenomenul.
      La ora actuala insa, marea intrebare este daca exista un interes real pentru stoparea
      braconajului arheologic. iAm avut prilejul sa intilnesc magistrati insotiti de oameni din
      lumea interlopa. Cunosc oameni din politie care s-au imbogatit fulminant si cred ca unii din
      cei mai mari colectionari de obiecte vechi sint judecatoriii, a declarat arheologul. De
      altfel, el a ridicat aceasta problema si la Sesiunea nationala de rapoarte arheologice. "Cu
      riscul de a stirni suparari, trebuie amintit faptul ca printre primii care au profitat de pe
      urma descoperirilor de valori de patrimoniu in Muntii Orastiei, in special monede de tip
      Koson, au fost politistii, majoritatea acestora parasind sistemul", a spus atunci Mihai
      Cristian.

      Noua cautatori de aur, dupa gratii

      Saptamina trecuta 12 persoane din judetele Hunedoara si Alba au fost retinute la Deva in prima
      cauza complexa referitoare la jaful care are loc in Muntii Orastiei. Noua persoane dintre cele
      12, in frunte cu presupusul lider al grupului, deveanul Iulian Ceia, au fost arestate pentru
      prejudicierea patrimoniului national. Cei acuzati in acest dosar risca intre 10 si 20 de ani
      de inchisoare.
      Procurorii de la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Alba, institutie care coordoneaza
      ancheta, afirma ca aceasta grupare a instrainat mai multe obiecte dacice de mare valoare,
      printre care si 15 bratari din aur.
      Ceia a declarat anchetatorilor ca doua astfel de bratari le-ar fi vindut presedintelui
      executiv al PSD, Adrian Nastase, respectiv fostului sef al Administratiei Prezidentiale, Ioan
      Talpes. Aceste informatii nu au fost insa confirmate din surse oficiale.

      O explicatie a autoritatilor

      Imediat dupa retinerea celor 12, seful Serviciului de Protejare a Patrimoniului National din
      cadrul Inspectoratului General de Politie, comisarul sef Aurel Condrut, a declarat ca
      interventiile in forta impotriva cautatorilor de comori nu au putut fi organizate mai devreme,
      deoarece legislatia pentru protejarea patrimoniului s-a clarificat si inasprit abia din 2003,
      or virful activitatii cautatorilor de comori a fost atins in perioada 1998 - 2001.

      Mihaela MORARU


      __________________________________________________
      Do You Yahoo!?
      Tired of spam? Yahoo! Mail has the best spam protection around
      http://mail.yahoo.com
    Your message has been successfully submitted and would be delivered to recipients shortly.