Loading ...
Sorry, an error occurred while loading the content.

Etajul 13 sau Cortazar scriind Graffiti (interviu realizat cu Ghenadie POPESCU) >>>

Expand Messages
  • ATP Oberliht
                              Etajul 13 sau Cortazar scriind Graffiti   Trebuia sa lasi ceva înainte de a te întoarce în adapostul
    Message 1 of 1 , Nov 30, 2004
    • 0 Attachment
                               
      Etajul 13 sau Cortazar scriind Graffiti
       

      "Trebuia sa lasi ceva înainte de a te întoarce în
      adapostul tau unde nu era cel putin o oglinda, ci doar o
      nisa pentru ea în care sa te poti ascunde definitiv
      învaluit de întuneric, amintindu-ti multe altele si uneori
      meditînd asupra propriei tale vieti."
                       
                                                                    J.Cortazar 
      "Graffiti"
                                 
      *
      Liftul urca în sus si mi-a venit în gînd o posibila
      parafrazare a lui Lagerkvist ? Si liftul urca în ceruri.
      Între grafofobie si grafomanie ma anuntam pe mine însami: 
      -         A fi pictor în esenta nu este a simula o imagine
      de artist boem ce-si poarta capul prin nori, dînd de
      înteles prin întreaga-i faptura ca e vorba de o atingere
      de aripa vreunui daimon sau înger, ci este poate? sa stai
      la etajul 13. A fi artist nu este faptul de a-ti
      constientiza propria valoare, contemplîndu-te în felul tau
      de exprimare, artisticul fiind mai degraba cautarea
      valorii în sine raportata la nonvaloare.
       
      * *
      -         Cum îti vine asa-zisa inspiratie?
      -         Încerc sa vad în lucrurile din jurul meu
      potentiale obiecte de arta.
      -         Spre exemplu?
      -         Sa zicem un cleste de prins rufele contine
      latent si ideea de Kamasutra. Obiectul cînd este tinut în
      mîna, merita o mult mai mare atentie, încearca sa-i vezi
      reversul artistic, daca fata îi este una utilitara. Nu
      este exclus faptul ca bagatela sa genereze ceea ce noi
      numim conventional obiect de arta.  
          
      * * *
      Carti noi, vechi, carti: Biblia, Borges, Cortazar, Camus,
      Brodskiy ? un mozaic livresc.
       
      -         Ai nevoie sa citesti pentru a crea?
      -         Lecturile sunt o necesitate subconstienta a mea,
      care-mi alimenteaza niste procese ascunse, cred eu.
      -         Cum vezi oamenii?
      -         Sunt cei care fac mutre cînd ma vad si cei
      care-mi zîmbesc?
       
      * * * *
      -         Îti vinzi scump lucrarile? 
      -         Am vîndut cîteva, mai mult din motivul ca cel
      care cumpara îmi era un bun cunoscut sau cunoscuta
      (zîmbeste), care insista mult, dar asa nu prea vad în ele
      o afacere.
      -         Ce ai face daca  ai avea mai multi bani?
      -         As cumpara mai multe tone de carbuni pentru
      batrînii mei, mi-as lua ghete (poate Goethe) sa pot alerga
      diminetile si as pleca într-o vacanta la mare?
       
      Nimic despre pînze, rame, diluant, s.a. Probabil ca toate
      acestea le are deja ca o recuzita ordinara a zilelor
      traite.
       
      * * * * *
       
      Îi privesc lucrarile?Ce am învatat eu la facultate din
      istoria artelor?!
      Aici ai impresia ca lumea cade din unitate drept una
      fragmentara, dizolvata oniric, iar artistul realizeaza
      incapacitatea sa de a o descrie obiectiv si coerent,
      fiindca e simultan continut de aceasta, si astfel nu îi
      ramîne decît partialitatea reprezentarii. Tot ce atinge
      artistul cu pensula devine culoare, fiind vorba de o
      abolire a verosimilitatii si o construire de iluzii
      picturale, iar transpunerea îsi pierde dimensiunea
      materiala a existentei sale în lume.
      Cele mai recente lucrari sugereaza ideea de picto-grafie,
      simtindu-se o influenta a haiku-ului japonez, nefiind
      exclusa si o textura proprie.
       
      CAMASA DE LA SECOND HAND
      NASTURI DIFERITI
      PATIMA POEZIEI
       
      Intuiesc arbitrarul, aglutinarea, hazardul si
      spontanietatea în spatele multor din ele.
       
      -         Azi ai împlinit 33 de ani, simti vreo eventuala
      criza de vîrsta?
      -         Nu, deja la 15 ani ma simteam în etate, cred de
      fapt ca nu am vîrsta?
       
      Clipesc din ochi, retina mea încearca sa retina totul, dar
      la sigur ca nici jumatate n-are sa-mi ramîna printre
      circumvolutiunile substantei cenusii-albe cu care m-o fi
      înzestrat natura.
      Coboara cu mine pîna în statie, plec întrebîndu-ma ? La ce
      se gîndea Cortazar scriind Graffiti?
      Tot drumul privesc pe geam la peisajul acesta citadin,
      pestrit si de toate zilele. Îmi zic cu certitudine:
      -         Mi-a facut placere sa îi fac o vizita lui G.
      Popescu, viata caruia îmi pare un camaieu frumos, dar
      trist?
       


      interviu realizat cu Ghenadie POPESCU

      de Maria ROTARU (Chisinau)
    Your message has been successfully submitted and would be delivered to recipients shortly.