Loading ...
Sorry, an error occurred while loading the content.
 

Povestea unui print arab

Expand Messages
  • Marius V. Dragusin
    Povestea unui print arab In octombrie anul trecut, la câteva saptamâni dupa atentatele de la 11 septembrie, la jurnalele de stiri ale televiziunilor din
    Message 1 of 1 , Jun 2, 2002

      Povestea unui print arab
       

      In octombrie anul trecut, la c�teva saptam�ni dupa atentatele de la 11 septembrie, la jurnalele de stiri ale televiziunilor din �ntreaga lume aparea chipul z�mbaret al unui arab cu mustati, dar fara barba de taliban, care dadea m�na cu primarul de atunci al New Yorkului, Rudolph Giuliani, oferindu-i o impresionanta donatie de 10 milioane de dolari pentru victimele atacurilor de la World Trade Center.

      Giuliani a refuzat �nsa donatia dupa ce darnicul arab a comentat ca SUA ar trebui sa-si reconsidere politica �n conflictul din Orientul Mijlociu si sa adopte o pozitie mai echilibrata fata de cauza palestiniana, fiindca "fratii nostri din Palestina continua sa fie macelariti de m�na evreilor, �n timp ce lumea �ntreaga �si �ntoarce fata de la asta".

      Sa faci cadouri Americii c�nd ai o asemenea retorica si pe deasupra mai esti si compatriot al lui Usama Bin Laden trebuie sa fi parut new-yorkezilor obositi de privelistea zilnica a mortii o sfidare greu de �nteles.

      Totusi, musafirul lui Giuliani n-are nimic comun cu imaginea islamistului �ncr�ncenat de ura fata de SUA si evrei. Dimpotriva: printul Alwaleed Bin Talal Abdulaziz Al-Saud e probabil unul din cei mai entuziasti participanti la viata Americii.

      Nu numai fiindca majoritatea banilor lui provin din investitii �n firme din Statele Unite, dar si pentru ca, tot studiind cum poate c�stiga de pe urma jocului burselor si al concurentei, a ajuns sa admire sincer civilizatia americana.

      "Sunt un musulman practicant, dar sunt si un om modern. Sunt un saudit, dar si un fan al New Yorkului. Cred �n sistemul american si �n stilul de viata american; ma consider un aliat al Americii, un ambasador al SUA �n Arabia Saudita. Intentionez sa ram�n cel mai mare investitor neamerican �n New York - si aceasta pentru ca am �ncredere �n Statele Unite", spunea el �n octombrie trecut, chiar dupa ce donatia sa a fost respinsa de primarul Giuliani.

      Daca asemenea declaratii pot parea de conjunctura, �nca mai relevant e faptul ca, asa cum au spus toti reporterii straini care l-au vizitat, ca printul Alwaleed nu se lipseste nici �n desert de telefon si de Internet si nu scapa din ochi CNN-ul si CNBC-ul nici c�nd se duce sa schieze �n Elvetia.

      Si nimeni nu poate face asta numai din nevoia de a urmari mersul propriilor investitii, fara sa-i placa �n fond nici telefoanele, nici Internetul, nici respectivele posturi de televiziune si nici companiile unde investeste.



      Speculatii cu terenuri

      La 45 de ani, printul e pe locul 11 �n topul Forbes al miliardarilor lumii, cu o avere de 20 miliarde de dolari, acumulata spectaculos pe parcursul a c�tiva ani care i-au adus si pierderi, si c�stiguri: maximul (p�na acum) l-a atins �n 1998, c�nd a avut �n portofoliu 25 de miliarde de dolari.

      Greseste �nsa cine �l aseamana cu vetustii seici ai petrolului din deceniile trecute, plini de bani pentru ca apartenenta la aristocratia saudita le permitea sa profite de pe urma principalei bogatii a tarii si sa fie solicitati de orice investitor strain ce-si cauta aici parteneri de afaceri.

      Alwaleed n-a �ncercat niciodata sa c�stige din petrol, iar modul dinamic si inventiv �n care si-a acumulat si administrat averea n-are nimic comun cu lenea orientala a supraponderalilor sai antecesori.

      Printul Alwaleed este nepotul regelui Abdul Aziz Al-Saud, cel ce a creat regatul modern al Arabiei Saudite �n 1932.

      Tatal lui este printul Talal, frate al actualului rege Fahd, iar mama este printesa Mona, fiica primului premier al Libanului independent.

      Alwaleed si-a petrecut copilaria la Beirut, iar dupa ce tatal sau s-a �ntors �n tara natala, a studiat la Academia Militara Abdul Aziz din Riyad, institutie despre care spune ca l-a �nvatat ce �nseamna disciplina.

      A fost trimis apoi �n SUA, unde a absolvit Menlo College din California - scoala foarte la moda pe atunci printre arabii �nstariti - si Universitatea din Syracuse, de unde a plecat cu o diploma �n stiinte sociale.

      Imediat dupa absolvire, s-a �ntors la Riyad.

      Povesteste cu placere cum a facut primul milion - de fapt primele milioane: dupa ce a primit �n dar de la tatal sau 15.000 de dolari si o casa �n valoare de 1,5 milioane (pentru capitalul de pornire, nu e rau) s-a apucat de speculatii cu terenuri, reusind sa obtina 2 milioane dintr-o investitie de 150.000 de dolari.

      Prin 1983 avea deja 450 de milioane, lucru pe care �l considera perfect explicabil: "Pe atunci era foarte posibil sa cumperi un teren cu un milion de dolari si sa-l vinzi dupa un an cu 15 sau 20".

      Pe urma a facut prima experienta de joc cu actiunile, reusind un soi de preluare ostila a bancii United Saudi Commercial Bank.

      Fapt e ca �n scurt timp a acumulat suficienti bani ca sa poata da lovitura cea mai importanta a carierei sale de investitor, cumpar�nd �n 1991 actiuni �n valoare de aproape 600 milioane de dolari la Citicorp.

      La momentul respectiv, Alwaleed detinea deja 4,9% din actiunile Citicorp, adica sub limita de 5% de la care calitatea sa de actionar ar fi devenit publica, dar s-a decis sa-si tripleze investitia.

      �n tara n-ar mai fi avut unde sa-si plaseze banii cu folos (preturile petrolului scazusera si era recesiune; �n plus �ncepuse razboiul din Golf si nici o investitie nu mai era sigura); pe de alta parte, actiunile Citicorp scazusera drastic, grupul bancar trecea printr-o perioada nefasta si multi �i prevesteau chiar falimentul.

      Prin urmare, printul a cumparat actiuni Citicorp la 15 dolari bucata, sigur fiind ca e o companie prea mare ca sa se prabuseasca, dar si ca numele si extinderea ei �n toata lumea �i vor oferi lui ca investitor ocazia de a actiona la scara mare.



      Cumpar companie �n pragul falimentului

      Nu s-a �nselat. �n 1998, �nainte de megafuziunea cu Travelers Corp., titlurile Citi erau cotate la 141 dolari, ceea ce �nsemna pentru Alwaleed 5,8 miliarde de dolari, la o participatie de 9,1% din capital; la o zi dupa anuntarea fuziunii, valoarea pachetului de actiuni detinut de Alwaleed a crescut cu �nca 1,6 miliarde.

      Desi de atunci printul a mai v�ndut din actiuni, valoarea participatiei lui la Citigroup a reprezentat (si reprezinta si acum) cam jumatate din averea sa personala.

      Toamna trecuta avea o cota de 3,8% din Citigroup, reprezent�nd 10 miliarde de dolari; �ntre timp a gasit ca un pret de 43 de dolari pe actiune e "atractiv" si a decis sa mai cumpere titluri de �nca jumatate de miliard.

      A cumpara actiuni ale unei companii mari, cu nume de marca, �ntr-un moment nefavorabil pentru companie, adica atunci c�nd pretul actiunilor coboara, apoi a pastra actiunile pe termen lung, cinci-zece ani si a le savura cresterea a devenit de atunci tactica preferata a printului saudit.

      �n zece ani, foarte rar s-a �nt�mplat sa nu functioneze aceasta tactica a "investitiei �n valoare", opusa speculatiilor legate de cumpararea si v�nzarea rapida de titluri �n functie de oscilatiile pietei.

      E drept ca la unele pachete de actiuni a renuntat mai repede dec�t ar fi avut de g�nd: anul trecut, �nainte de 11 septembrie, aerul de recesiune din SUA l-a alarmat suficient de tare ca sa-si v�nda pe r�nd, �n pierdere, participatiile la Coca-Cola, Gillette sau McDonald's.

      �n schimb, dupa 11 septembrie 2001 a declarat ca nu va vinde nimic din portofoliul sau american, fiindca are �ncredere ca economia SUA e solida si ca-si va reveni dupa soc - fireste, un soc lucrativ pentru print, care a recunoscut ca "scaderea pretului actiunilor americane a creat oportunitati bune de cumparare".

      �n afara de Citigroup, Alwaleed a mai cumparat �n acea perioada, la preturi mici, actiuni AOL Time Warner �n valoare de 450 milioane (printul avea deja la AOL titluri �n valoare de peste 900 milioane de dolari) si Priceline.com de 100 milioane ("una din putinele companii de Internet care au supravietuit turbulentelor din acest sector").



      Miliardar arab fara palat nu se poate

      S-a vorbit mult despre pierderile printului de pe urma faptului ca a avut o �ncredere excesiva �n actiunile vedetelor de pe Nasdaq (Ebay, Amazon, Priceline).

      Alwaleed a urmat �n permanenta o tactica exact opusa celei adoptate de Warren Buffett, cunoscut tehnofob care a preferat mereu sa investeasca �n companii ale 'vechii economii', chiar c�nd Internetul parea singurul loc demn de a plasa bani.

      Totusi, chiar daca au fost spectaculoase, pierderile printului de pe urma investitiilor �n dot-com-uri nu l-au adus �n sapa de lemn, pentru ca portofoliul princiar a fost �n permanenta suficient de diversificat �nc�t orice pierdere sa poata fi echilibrata de c�stiguri obtinute din alte investitii.

      Pe de alta parte, pentru a judeca o pierdere trebuie avute �n vedere sumele pe care le ai la dispozitie; c�nd e vorba de 20 de miliarde de dolari, ca �n cazul lui Alwaleed, nu conteaza foarte tare o pierdere de un miliard, de pilda.

      "Daca un tip investeste si pierde 1% din valoarea neta a averii sale, care e problema? Pentru mine, asta e ca la carte. Nu sunt �ngrijorat deloc. A fost criza din Golf, a fost criza asiatica, a fost criza ruseasca - actiunile mereu coboara si apoi urca", spune Alteta Sa, cu un optimism imposibil de zdruncinat.

      E drept ca si consilierii sai �n materie de investitii au un cuv�nt important de spus. Bancheri de la Citibank, agenti de la Saatchi&Saatchi si analisti de la Andersen lucreaza pentru compania sa de investitii, Kingdom Holding, una din cele mai importante din Arabia Saudita.

      Printul nu merge niciodata singur �n calatoriile de afaceri; are doua Boeing-uri cu care �si transporta numeroasa suita de c�te ori pleaca sa descopere o noua oportunitate de investitii.

      �n strainatate �ntotdeauna trage la hotelurile sale - Four Seasons, Fairmont sau, daca merge la New York, Plaza Hotel.

      C�t despre stilul sau de viata, e un miliardar care chiar traieste ca un miliardar. �n fiecare joi si vineri, "week-end-ul" musulmanilor, se retrage la tabara sa din desert, l�nga Riyad, unde beduinii, camilele si corturile se armonizeaza destul de bine cu laptopurile, faxurile, imprimantele si televizoarele uriase deschise �n permanenta pe CNN si Bloomberg.

      P�na la cinci dimineata, printul nu face dec�t sa se informeze continuu despre actiunile unde a investit si despre alte actiuni ce s-ar putea dovedi demne de interes.

      Toata noaptea vorbeste la mobil cu agentii lui, se uita la televizoare, citeste rapoarte de analiza financiara, citeste presa pe Internet, bea ceai si �i saluta pe beduinii veniti sa-i ceara bani si sa-l ridice �n slavi pentru marinimia lui.

      �n afara de refugiul din desert, si-a construit la Riyad un palat arabesc luxos, cu 317 camere, 520 de televizoare, 400 de telefoane, piscine, palmieri si asa mai departe, care l-a costat 310 milioane de dolari. Aici sta a treia lui sotie (cu 22 de ani mai t�nara ca el), �mpreuna cu fiul si fiica lui din prima casatorie.



      Un arab care asculta Michael Jackson

      Printul saudit afirma ca nu-i place sa impuna vreo decizie conducerii companiilor �n care investeste. "C�nd cumpar o firma, cumpar creierele - managementul, experienta, know-how-ul si numele. si �mi place �ntotdeauna sa iau ce e mai bun".

      Totusi, n-ar fi �ntru totul corect sa i se aplice eticheta de investitor pasiv, at�ta vreme c�t multe din plasamentele lui sunt de fapt �ncercari de a sustine o anumita afacere din interior, �n speranta ca ea �i va aduce nu numai profit, ci si glorie.

      Nu e vorba at�t de celebrul lui esec cu lantul de restaurante Planet Hollywood, unde a angajat zadarnic bani si eforturi ca sa salveze firma de la faliment, dar si ca sa se afle �n preajma vedetelor care au fondat-o; nici de asocierea lui Alwaleed cu Michael Jackson, caruia I-a sponsorizat turneul mondial HIStory din 1996.

      Ambele aventuri sunt o dovada aproape �nduiosatoare a atasamentului princiar fata de lumea americana, �ntruchipata perfect de vedetele de la Hollywood si de muzicianul megastar.

      Mult mai important e, �n schimb, ceea ce a facut �n lumea araba, de la finantarea companiei Arab Radio&Television sau activitatea de producator al mai multor c�ntareti sauditi si p�na la introducerea tehnologiei digitale �n zona, �n virtutea credintei marturisite ca viitorul apartine celor ce folosesc cele mai rapide mijloace de comunicare.

      A investit �n 1995 �n primul portal arab (arabia.com), apoi �ntr-un ISP si, �n 1998, �n compania Teledesic, operatorul unei retele de sateliti de comunicatii, printre fondatorii caruia s-a numarat Bill Gates.

      A �nfiintat o scoala privata, Kingdom Academy, care sa ofere tinerilor instructia tehnica si notiunile de engleza absente din scolile de stat axate pe educatia religioasa.

      A deschis �n capitala saudita Kingdom Center, un complex comercial si centru de afaceri �n valoare de 450 milioane de dolari; aici a creat si un etaj destinat exclusiv femeilor, unde acestea �si pot face cumparaturile fara sa fie nevoite sa stea acoperite cu valul.



      Sfaturi politice la Ground Zero

      P�na la un punct, acestea sunt gesturi de pionier entuziast, care �si foloseste banii ca sa descopere teritorii noi; asa sunt si numeroasele lui proiecte de a investi �n agricultura din Uganda, �n bancile din Ghana sau �n turismul din Mozambic.

      Dar, mai mult de at�t, sunt gesturi politice, care ar putea pregati o eventuala cariera de om de stat. Cu c�tiva ani �n urma, presa occidentala s-a �ntrebat cu ironie daca bogatia lui Alwaleed e chiar a lui sau daca e vorba de o avere de familie pentru care numele printului nu e dec�t o eticheta.

      Ulterior s-a vorbit, dimpotriva, de invidiile intense st�rnite �n r�ndul rudelor de inteligenta si repeziciunea cu care Alwaleed a reusit sa ajunga miliardar.

      Invidiat sau nu, desi printul �si declara sprijinul total fata de regele Fahd si de ceilalti nobili unchi, averea lui imensa �ncepe sa-i creeze influenta asupra a ceea ce se �nt�mpla �n regat.

      Nu e de uitat nici filantropia staruitoare a Altetei Sale, care �n fiecare an ofera sauditilor si altor arabi saraci ajutoare �n valoare de 200 milioane de dolari.

      Si daca mai adaugam si orgoliul manifest al unui tip �nc�ntat sa fie numit "Warren Buffett al Arabiei" si sa traiasca �ntr-un palat demn de povestile celor 1001 de nopti si sa dea sfaturi americanilor �n materie de diplomatie chiar pe ruinele WTC, ideea ca printul va intra la un moment dat �n politica devine plauzibila.

      "N-am zburat 13 ore p�na la New York ca sa-mi respinga Giuliani donatia; treaba lui era sa ia banii, nu sa raspunda la comentariile mele. A afirmat ca eu �ncerc sa justific atacurile teroriste; cum as fi putut sa fac asa ceva? Era nevoie sa le spun americanilor ca exista multa frustrare �n lumea musulmana si nu regret nimic din ceea ce am spus. Eu nu astept de la SUA dec�t sa aplice rezolutiile ONU 242 si 338, care cer Israelului sa se retraga �n granitele din 1967. Oare e nevoie ca America sa-si �ncheie actiunile �n Afganistan ca sa se concentreze asupra politicii sale fata de palestinieni? Un adevarat lider trebuie sa poarte mai multe razboaie simultan, nu c�te un singur razboi".

      Probabil ca la un moment dat printul va intra �n politica si va ajunge sa vorbeasca despre criza din Orientul Mijlociu �n loc de criza financiara asiatica.

      Dar e foarte greu de imaginat un Alwaleed care nu mai urmareste cursul actiunilor la CNBC si nu mai citeste rapoarte de la Salomon si Goldman Sachs p�na la cinci dimineata.

      Zf

       



      Do You Yahoo!?
      Yahoo! - Official partner of 2002 FIFA World Cup
    Your message has been successfully submitted and would be delivered to recipients shortly.