Loading ...
Sorry, an error occurred while loading the content.

CONCERT DE MANELE LA SALA PALATULUI PE 26 MARTIE !!!

Expand Messages
  • tiganizare
    Manelizarea televiziunilor Manuela Golea Regele international al tiganilor, Ilie Tortica Stanescu, si-a maritat nepoata in Palatul de Arama din Costesti.
    Message 1 of 1 , Mar 15 3:28 AM
    • 0 Attachment
      Manelizarea televiziunilor
      Manuela Golea
      Regele international al tiganilor, Ilie Tortica Stanescu, si-a
      maritat nepoata in Palatul de Arama din Costesti. Acesta este primul
      material prezentat sambata, la doua dintre televiziunile comerciale
      importante in Romania, la ore de maxima audienta, in principalul
      buletin de stiri al zilei. Nu este un caz singular. Aproape in
      fiecare zi televiziunile mediatizeaza cu indarjire stiri din lumea
      tiganilor bogati. Exclusiv a tiganilor bogati. De ce?!
      Ambele reportaje au durat cateva minute, iar ziaristii erau siderati
      de ceea ce vad si de agramatismele regilor, printe-selor si
      nuntasilor. Singura stire de presa care s-a desprins din reportaje a
      fost faptul ca nepoata princiara, Timisoara pe numele ei, este
      singura tiganca de vaza care se marita dupa majorat.
      Spectacolul audiovizual a continuat cu lux de amanunte, prezentandu-
      se zestrea, greutatea salbelor din aur, darurile, rochia miresei,
      aspiratiile tinerilor insuratei si declaratia regelui, ca rromii din
      Europa ar trebui sa ia exemplu si sa-si marite fetele dupa implinirea
      varstei de majorat. O bogatie ostentativa, care nu este specifica
      etniei reprezentate de curtea regala din Arges.
      Doua nunti si jurnalistii
      Probabil ca viata lor este romantata, iar succesul lor merita sa fie
      vazut de toata tara, mai ales in weekend, cand televiziunile greu pot
      face fata unui buletin de stiri complet. "Povestile atrag audienta,
      iar jurnalele de stiri sunt un show. Si daca politicienii nu fac
      spectacol in campanie electorala ce sa faca si jurnalistii?! Nunti!",
      ne-a declarat "nasul" Radu Moraru.
      O alta nunta fastuoasa a fost si cea a lui Ion Titisor, zis Fane
      Spoitoru, care s-a insurat cu femeia visurilor sale, o ospatarita.
      Femeia a avut rabdare sa-l astepte zece ani pentru a fi liber sa
      organizeze o supernunta. La Spoitoru au fost cateva nume cunoscute de
      teleastul roman - Nicolae Furdui Iancu, Pepe si Adrian de Vito, fost
      Minune si anterior Copilul - iar oaspetii au fost in general cei din
      familie. Tot buletinele de stiri ne-au delectat cu amanunte si
      imagini tandre intre cei doi miri, opulenta fiind, de asemenea,
      ostentativa. Fane Spoitoru a mai fost erou de televiziune cu ocazia
      botezului fiului sau, organizat in Palatul Parlamentului, in urma cu
      cativa ani, eveniment la care si-au dat concursul mai multi oameni
      politici.
      Interesant ar fi de realizat un reportaj din lumea tiganilor saraci
      sau foarte saraci. Ei sunt, totusi, majoritarii etniei. Dar
      televiziunile niciodata nu au facut asa ceva in principalele buletine
      de stiri.

      http://www.gardianul.ro/index.php?a=mediacultura2004110301.xml


      _________________



      Despre manelizarea Romaniei (de Eugen Simion)

      Domnul Florin Constantiniu, istoric eminent, scrie recent intr-un
      articol din Adevarul despre "manelizarea Romaniei". I-am urmarit cu
      atentie argumentele si i-am inteles bine scepticismul. El crede ca
      aproape totul este pierdut, azi, pentru ceea ce ne-am obisnuit sa
      numim "Romania profunda", adica Romania spiritului.

      Acelasi scepticism greu l-am observat si in scrierile altor
      intelectuali de marca, de pilda in eseurile si articolele lui
      Octavian Paler. Nu ascund faptul ca, citindu-i, ma simt ingrijorat.

      Eu insumi am, destul de des, asemenea viziuni negre si cred ca, intr-
      adevar, nu mai este nimic de facut intr-o lume si cu o lume in care
      oamenii politici se dau in stamba, cum se zice in limbaj targovet,
      iar ceilalti se cearta, cauta sinecure (si le gasesc), intelectualii
      se dusmanesc cu ardoare si se contesta cu multa ravna.

      Unde-i resemnarea in fata evidentei estetice? Unde-i sentimentul de
      onorabilitate, spiritul de corp, prietenia si stima care trebuie sa
      lege, indiferent de relatiile sociale, pe oamenii de carte? G.
      Calinescu si T. Vianu nu se iubeau, judecand dupa documentele
      existente, dar cand T. Vianu a fost dat afara pentru o vreme de la
      Facultatea de Litere, G.

      Calinescu i-a propus numaidecat sa lucreze la "Institutul de istorie
      literara" pe care il conducea si i-a trimis prin femeia de serviciu
      primul salariu. T. Vianu ii multumeste si incheie scrisoarea cu o
      formula care mi-a ramas in minte: "te imbratisez cu mainile
      spiritului meu". Imi place atat de mult, incat, trecand peste
      drepturile de autor, o folosesc si eu din cand in cand.

      l

      Si, totusi, ce-i de facut? Aceasta grea amaraciune poate sa ne
      doboare. Natia noastra parasita in mizerie si manielism are nevoie de
      modele. Trebuie sa creada in ceva, trebuie sa-i dam o speranta.

      Este fenomenul "manelizarii" ireversibil? Nimic nu se poate face
      impotriva ofensivei prostului gust? Mitica al nostru smecher si
      guraliv care apare in fiecare seara pe sticla televizorului, Mitica -
      omul de vorbe - nu poate fi oprit? Negutatorii de "drepturi
      litigioase" nu pot fi cercetati si stopati de o Justitie care ar
      trebui sa fie incoruptibila? Nu s-ar putea ca intelectualii romani

      lucizi si patrioti de azi (scuzati de vorba proasta!) sa ofere natiei
      lor si altceva decat disperarea lor, altminteri indreptatita? Nu se
      poate, chiar nu se poate ca in locul intolerantei si marlaniei sa
      introducem toleranta activa si comportamentul civilizat? Nu stiu daca
      vom reusi, dar trebuie sa incercam. Este o sansa.

      l

      Mi se intampla in ultimul timp fel de fel de lucruri curioase. De
      pilda: doi avocati, sot si sotie, fac plangere penala impotriva mea
      si cer o despagubire de 130.000 euro pentru ca, in calitate de
      presedinte al Academiei Romane, nu le restitui Casa Oamenilor de
      stiinta, o cladire de patrimoniu, aflata de 50 de ani in
      administrarea Academiei Romane.

      Avocatii au cumparat "drepturile litigioase" de la niste prezumtivi
      mostenitori care nu au insa acte de proprietate. Relatiile lor cu
      fostul proprietar, mort acum 60 de ani si mai bine, sunt nesigure:
      nepoti de verisoara sau de var de-al doilea, cumnat cu nepotul celei
      de a patra sotii a varului de-al treilea grad... sau cam asa ceva.

      Avocatii citati mai sus au cumparat, repet, drepturile litigioase si
      au dat in judecata Academia Romana. Bun, ne judecam, prezentam
      dovezile, asteptam verdictul.

      Procesul este de-abia la inceput, insa posesorii drepturilor
      litigioase nu mai au rabdare si fac plangere penala la politie
      impotriva mea pentru ca refuz, cum am zis, sa le restitui cladirea in
      care de 50 de ani se tin conferinte si au loc colocvii stiintifice.
      Abuz de putere, zic acuzatorii mei.

      In consecinta, ma cauta un comisar de la politie si imi solicita o
      declaratie, in genul: subsemnatul, fiul lui, domiciliat in, declar pe
      propria raspundere ca etc. La inceput, cand aud despre ce este vorba,
      nu-mi vine sa cred, protestez, mi se pare un act de intimidare...

      Comisarul imi explica insa ca asa este legea si imi pune in fata un
      dosar de cateva sute de pagini in care avocatii care ma reclama au
      strans dovezile abuzului meu...

      Domnule, zic eu, dar este un proces civil in curs de desfasurare, sa
      asteptam rezultatul, cum o sa dau eu, asa, fara nici o justificare,
      un bun incredintat Academiei Romane, unde sunt actele de
      proprietate?...

      Nimic, comisarul (om, de altfel, civilizat) trebuie sa rezolve
      problema, trebuie, in consecinta, sa dau o declaratie, sa explic de
      ce nu cedez celor care au cumparat drepturile litigioase (o formula
      de tinut minte) o casa dintre cele mai frumoase din Bucuresti care,
      dupa toate documentele, nu le apartine.

      Aflu ca avocatii au cumparat, in fapt, alte 200 de drepturi
      litigioase si se judeca pentru a le castiga. Cum sunt din fire
      incapatanat si nu ma las usor convins sa cedez bunuri care nu-mi
      apartin, ma asteapta o apriga confruntare cu posesorii drepturilor
      litigioase... Asa ca, iubiti cititori, cautati-ma de aici inainte la
      tribunal... Am, n-am treaba, la 12 trecute fix voi fi acolo...

      Ziua, 03 sep 2005



      Ziua, 03 sep 2005
      http://www.hotnews.ro/articol_31072-Despre-manelizarea-Romaniei-de-
      Eugen-Simion.htm

      _______________________



      Manelizarea Romaniei
      Sambata 11 Martie 2006


      Atata timp cat manelele au sunat in bodega din portul Galati, e una,
      daca s-au auzit in carciuma din gara Vacaresti, iarasi e una, cand
      rasunau la hanul de pe Drumul National 185, tot una e. Dar cand acest
      surogat cu intonatii indefinite, aceste balbaieli, aceste betii de
      sunete si cuvinte ajung in marile sali de concerte si la posturile tv
      de rasunet national este complet alta. Si la Paris, si la Londra, si
      la New York, si in toate marile orase ale lumii au existat si vor
      exista prin carciumi, prin metrouri si in preajma bordelurilor
      portuare improvizatori de toate felurile, de toate stilurile si de
      toate culorile. Inspirate din tarile de origine ale mascaricilor,
      aceste improvizatii sunt uneori chiar curioase si nostime, iar ca
      nivel artistic net superioare manelelor. O stie oricine care a
      calatorit in strainatate. Dar... Nimanui, niciodata nu i-a trecut
      prin minte ca aceste maraieli ar putea fi bagate in salile de
      concerte macar ca fapt divers. Ele stau frumusel acolo unde le este
      locul. Si improvizatorii, daca nu vor sa munceasca, dar vor sa
      trandaveasca, maraind pe la colt de strada, isi primesc tainul
      cuvenit - uneori cativa centi, alteori cativa dolari pe zi. Depinde
      cat de beat a fost donatorul si cat de priceputa prostituata care l-a
      alintat.
      O sala de concert, de talia celor bucurestene, este o biserica a
      neamului, un lacas ctitorit de cele mai de seama personalitati,
      mucenice ale marii culturi romanesti, care prin stradania si
      neosteneala lor au purtat faima acestei tari pe toate meridianele.
      Venim aici, de fiecare data, cu piosenie si cu o presimtire a marii
      minuni, ce se va naste sub ochii nostri, chiar in urmatoarele clipe.
      Piosi, dar si mandri ca vom fi partasi ai acelei minuni. Biserica nu
      poate fi transformata in pasaj de metrou, iar icoanele nu pot fi
      calcate in picioare. Oare experienta de trista amintire nu ne-a fost
      de invatatura? Si daca ne-a fost, ce cauta manelele in altarele
      spiritualitatii noastre? Cine le-a dat intrare acolo, unde mai
      rasuna, si cu ajutorul Celui de Sus, vor rasuna de-a pururi glasuri
      fermecatoare trecute in vesnicie sau vocile rapsozilor de azi -
      mandria si cinstirea neamului? Cine si pentru care merite le-a dat
      intrare? Din targul Iesilor era mucalitul, care, referindu-se la
      concertul manelistilor, afirma: in sala erau mai multi mamelomani
      decat melomani. Fiindca veni vorba, fata de mamele (cu accentul pe
      primul"e") nu avem nici un fel de pretentii. Ne plac, de ce am
      ascunde-o? Atat de mult ne plac ca daca nu ne nasteam barbati, am fi
      vrut sa ne nastem numai si numai femei. Desi sunt aproape omonime,
      mamelele si manelele, datorita esentei lor utilitare, se exclud cu
      desavarsire. Daca primele, cele cu "m" sunt una dintre cele mai
      inspirate si mai necesare creatii ale naturii, cele cu "n" sunt cele
      mai trasnite si mai neghioabe nascoceli, pe care le-a avut acest neam
      de cand bunul Dumnezeu l-a dat pe fata pamantului.
      Un vechi proverb caucazian ne avertizeaza: "Daca tragi cu pistolul in
      trecut, viitorul va trage in tine cu tunul!" Ce ne-au lasat
      inaintasii nostri? "Lume, soro lume..." sau "Mandra floare e norocul,
      dar nu creste pest'ot locul", sau "De-as trai ca bradu'n munte, n-as
      avea suparari multe", sau "Trece timpul peste noi, imbatranim
      amandoi", sau "Sta mandra la sarutat ca graul la secerat..." Sunt
      absolut sigur ca dumneavoastra puteti continua acest sirag de perle
      la nesfarsit. Imaginea care imi rasare in fata ochilor este cea a
      puiului de cuc. Trezindu-se in cuib strain, prima lui actiune este sa
      arunce jos puii-gazda. N-am fost cuc si nici viza de resedinta in
      cuib nu am avut. Am plagiat imaginea de pe postul "Animal Planet" si
      sunt gata sa trag orice consecinte pentru acest plagiat. Manelele s-
      au lipit de corpul artei noastre la fel de bine ca vantul de antart
      de coastele muntelui Tampa din Brasov. Manelistii, prin
      reprezentantii lor de frunte, trezindu-se straini printre straini, au
      purces la inlaturarea din cuibul sufletelor noastre, al dusmanului
      lor de moarte - folclorul, dragostea cea mare a romanului. Campania,
      care a inceput, nu cred sa mai aiba precedent in istoria culturii
      noastre. Posturi tv, care de care mai libere si mai independente, ne
      indoapa ora de ora, zi de zi, seara de seara cu acest surogat pana ne-
      au intoxicat cu desavarsire. Psihiatrii afirma: daca unui om ii
      repeti mereu ca ochii sunt urechi, iar urechile ochi, pana la urma o
      sa incerce a-si monta ochelarii pe urechi. Eu, unul, bag mana in foc
      si pun capul la bataie ca nici la un post tv nu exista macar un
      singur redactor care ar crede ca manelele reprezinta vreo valoare ca
      arta. Bine, s-a intamplat pe timpul capitalismului salbatic, pe cand
      credeam ca libertatea inseamna numai drepturi, nu si obligatii. Ma
      intreb: de ce acest capitalism nu s-a domesticit pana-n prezent? Stim
      ce ne-au lasat inaintasii. Hai sa vedem ce vom lasa urmasilor sau ce
      ne propun manelistii sa lasam. Suntem in tramvaiul nr. 34. Ce avem pe
      aproape? Piata agricola Obor. Ia sa iesim si sa... intram! De cum
      treci poarta pietei, in dreapta cineva, care se vrea de genul
      feminin, scheauna intr-o boxa: "... sa dormi in pat fara mine, oare
      ti-o fi bine, chiar in patul meu, sa dormi cu altcineva, sa-mi faci
      mie rau..?" Literalmente, la cativa pasi, un mascul ii tine isonul,
      mieunand din alta boxa: "... fata mea, idila mea, mi-as da toate
      zilele, sa imi faci placerile...". Chiar alaturi o... mascula se
      tocmeste, scancind, pentru sex cu un sofer de tir, probabil, ca nu
      concretizeaza: "...sofer, ca smecher vrei sa fii, hai batem palma si
      scoate banii!" Nu am selectat aceste mostre, le-am cules la
      intamplare. La o selectie elementara, s-ar gasi pilde atat
      de "convingatoare", incat ar crapa nu numai obrazul, ci ar pocni de
      rusine si gardurile de la Afumati! Asta vrem sa lasam urmasilor? Ma
      tem ca ei nu vor trage in noi cu tunul, ci vor folosi utilaje mult
      mai sofisticate si mai eficace! Daca tara asta a fost cumparata de
      manelisti, sa ne-o spuna si noua Guvernul sau Parlamentul, sau cine e
      abilitat s-o faca. In conditii de reala transparenta, vrem sa stim
      valoarea tranzactiei. Daca, deocamdata, nu a fost nici vanduta, nici
      cumparata, inseamna ca pietele sunt in continuare locuri publice si
      atunci intreb: unde sunt organele statului? Numai pentru individ
      principiile sunt un lux, pentru stat principiile sunt conditia
      primordiala de existenta. Am interzis cantecele patriotice ale
      pionierilor si utecistilor pentru ca deformau optica psihica a
      copiilor. Astazi in medie peste 30 la suta din elevi din toate
      grupele de varsta pun manelele pe primul loc in preferintele lor
      muzicale. Asa arata un studiu al Consiliului Audiovizualului. Vi se
      pare normal? Daca fiica sau fiul dumneavoastra la dejun serveste
      manele, la pranz - manele, la cina - manele, daca in loc de "somn
      usor" si de basmul bunicii ii mai scheauna sau ii scanceste cineva,
      daca zilnic i se baga pe gat si prin alte orificii mai putin comode,
      ce sa faca sireacul? La un moment dat le si inghite, ca nu are alta
      solutie. Doriti din tot sufletul ca fiul dumneavoastra sa semene cu
      o... minune? 30 la suta promanelisti sunt o calamitate nationala si
      trebuie tratata ca atare, declarandu-se stare de urgenta in cultura
      romaneasca. Strutul uneori baga capul in nisip. Nu stiam ca in
      centrul tarii avem si noi un desert. Si daca nu-l avem, unde am bagat
      capul? Si pentru cat timp? Tac primariile, tace Audiovizualul, tace
      Ministerul Culturii si Cultelor, tace Ministerul Educatiei si
      Cercetarii... O fi ea de aur tacerea, nu zic, dar, oare, nu cumva am
      confundat aurul cu un alt metal mai putin nobil, iar tacerea s-a
      desfigurat in prostie? In toate pietele, in toate locurile publice se
      revarsa ca o grindina aceasta pornografie, aceasta prostitutie
      spirituala! Nu suntem adeptii unor interdictii. Dar suntem convinsi
      ca intr-un stat, care se respecta, lucrurile sunt randuite cu buna-
      stiinta. Exact ca in curtea acelui gospodar. Ce este al crasmelor sa
      fie al crasmelor, ce este al pietelor publice sa fie al lor, ce este
      al salilor de concerte - numai al lor sa fie! Marile tragicomedii s-
      au intamplat cand s-au pus de-a valma, in acelasi cazan, valorile si
      nonvalorile. Strutul mai si scoate capul ca sa auda si sa vada ce se
      petrece in jur. Hai sa scoatem capul cat nu e prea tarziu!
      Ma uit, a cata oara, la instrumentistii, la cantaretele si cantaretii
      nostri! De muzica populara, de muzica usoara... Fiecare dintre ei
      este un univers aparte. Umorul, bunavointa, cumintenia, cumsecadenia,
      intelepciunea, toate acestea le imprima un aer distins de aristocrati
      in cel mai frumos sens al cuvantului. O truda extenuanta de ani in
      sir, caci asta cere marea si adevarata arta, pentru doar cele cateva
      clipe cat vor aparea in fata noastra. O truda extenuanta ca sa ne
      vada mai frumosi, mai buni, mai oameni adica. Fiecare intalnire cu ei
      este o duminica a sufletului. Am fost si ramanem pentru ei Marele
      Public, marea lor dragoste. Ne-au iubit, ne iubesc si ne vor iubi
      intotdeauna. Adevarata dragoste, slava Domnului, nu se masoara prin
      viteza BMW-urilor si nici prin decibelii studiourilor de la
      domiciliu. Si care a fost raspunsul nostru la marea lor dragoste?...
      Hai sa trecem in camera de alaturi, sa nu ne auda copiii si nepotii.
      Sa ne asezam in liniste si, ramasi singuri, sa fim sinceri cu noi
      insine. Iar, daca suntem sinceri, vom recunoaste: noi... noi i-am
      tradat! Tradarea niciodata nu a fost la locul si la timpul potrivit.
      A noastra avea sa fie la cumpana dintre adevaruri, cand cele vechi s-
      au stins, iar cele noi nu s-au aprins. Mai nepotrivit timp nici ca se
      poate afla. Oare cum s-au simtit ei, parasiti si inselati, in clipe
      de grea cumpana, impovarati de grija zilei de maine? Ati auzit vreun
      repros, vreo invinuire sau macar o aluzie la invinuire? Poate ca in
      strafundurile a ceea ce sunt ne-au dojenit! Cu multa cumintenie si
      bunatate. Ne-au dojenit si ne-au... iertat. E omeneste, e
      crestineste, e crezul lor, al vesnicilor indragostiti. Tot aici ar fi
      momentul sa le spunem ca avem si o mare rugaminte catre dansii. Nu
      mai acceptati nici un fel de competitii, confruntari, concursuri tv
      cu manelisti. Toate acestea ar vrea sa insemne ca manelele si adeptii
      lor sunt pe picior de egalitate cu muzica noastra adevarata si marii
      ei interpreti. Mai rasunatoare aberatie nici ca poate fi. O aberatie,
      care nu are si nu poate avea alt scop decat cel de a le face
      publicitate manelistilor. Daca tot vor sa discute, lasati-i s-o faca
      ei intre ei, ca sa auzim si noi cate ganduri geniale le roiesc prin
      minte.
      Marii nostri interpreti... O simpla prezenta a lor impodobeste orice
      intrunire, orice petrecere, orice sindrofie. Nu i-am tradat? Daca
      sunteti acasa, uitati-va in fonoteca dumneavoastra. Ce ati descoperit
      acolo? Nu vreti s-o spuneti? Unde si cand ati pierdut neasemuitele
      noastre melodii de muzica usoara, a caror sorginte o recunostea o
      lume doar dupa intonarea primelor tacte? Sau am uitat horele noastre
      in doi timpi, cantecele de dor, de pahar si de inima albastra,
      doinele si sarbele, si geamparalele, si cele hore leganate in trei
      timpi? Nu ne mai plac lacrimanda vioara, nici suratele ei cobza,
      tambalul, trompeta, nici fartatii ei cavalul, fluierul, clarinetul,
      taragotul, nici tantosul acordeon, nici falnicul nai nu ne mai place?
      Acestea nu mai sunt de mult obiecte. Neintrecuti mesteri si cuminti
      vrajitori le-au daruit suflare si, daca au prins viata, le-au durut
      durerile noastre si le-au bucurat bucuriile noastre. Spuneti-mi: in
      care veac si pe care taram se mai poate descoperi o asemenea comoara?
      Si noi vrem sa o vindem pentru niste miaunaturi si schieunaturi fara
      nume, fara biografie si fara adresa? Dar bine, fratilor, daca tot va
      place mieunatul, bunul Dumnezeu a creat niste vietuitoare care o fac
      si mai sincer, si mai nevinovat! Si nici nu aspira la "Mercedes" sau
      palate de cristal. Se multumesc cu o cusca la curte sau o cutie de
      nisip pe balcon!
      Masini de lux, vile de basm... Priviti-i, aplaudati-i, admirati-i,
      dar mai intai... ploconiti-va! Plecati smerit capul in fata
      ignorantei si arogantei, bucate pe care, vreti, nu vreti, vi le
      servesc zilnic, pe intrecute, unele posturi tv... Intrebarea vine de
      la sine. Avand o asemenea avere, ce cautam noi pe la Paris sau Tokyo
      cu niste artisti inchipuiti care habar n-au de manele, arta tuturor
      timpurilor? Ce am cautat la "Eurovision", bunaoara, cu Luminita
      Anghel? Cu guguti trebuia sa mergem! Cu vijelii, cu viscoliri, cu
      regi, cu regine, cu printi, cu printese, cu copii de platina, de aur,
      de argint, de bronz, cu alte minuni, daca vrem... daca vrem sa rada
      de noi pana si capra unchesului Tudor de la Falticeni, n-are capra
      nici o vina... Iata morala manelista de ieri, de azi, de maine si
      dintotdeauna:

      "De mi-as aduna dusmanii
      Ca sa-mi numere toti banii
      N-ar ajunge-n zece ani
      S-avem numarul la bani
      Norocos am fost de mic, sunt facut ca sa castig, ca sa castig
      Sa spuna lumea ce o spune
      Smecherul smecher ramane"

      ... Ce ar mai fi de adaugat acum, cand e timpul s-o inchei? Datorita
      unei totale si inexplicabile iresponsabilitati, manelismul a iesit
      din bodegi, unde-si are originea, dar si locul sau de veci! Un grup
      de neaveniti trudesc de zor la daramarea traditiilor seculare ale
      acestui neam.Tragedia, dar si comedia, dar si marea nedumerire
      constau in faptul ca noi nu am contracarat efectele nefaste ale
      acestui Cernobal al culturii romanesti. Ba, dimpotriva, am contribuit
      si contribuim pe toate caile la raspandirea lui. Efectele nocive
      radioactive, dupa cum bine remarca un frate intru credinta
      antimanelista pe internet, nu se resimt pe moment, ele iti macina
      sanatatea ora de ora, zi de zi, an de an! Noi am facut-o, noi va
      trebui s-o desfacem. Nimeni nu o sa vina sa mature in gospodaria
      noastra, oricat de binevoitoare si oricat de europeana ar fi Uniunea
      in care vrem sa intram. Mai mult, ne vom gasi locul si rostul nostru
      acolo numai daca noi vom fi noi.
      ... Vor sa inalte un templu al manelelor. Asta reiesea dintr-o
      informatie de ziar. Adica manelele s-ar vrea secta, ideologie,
      credinta s-ar vrea. Ma suparase rau informatia. Am si scapat niste
      injuraturi imaginare la adresa cuiva imaginar. Calmat peste cateva
      zile, m-am gandit ca nu ei, ci noi trebuie sa ridicam acest templu.
      Si sa-l numim templul prostiei romanilor, iar pe frontispiciu sa
      incrustam numele tuturor celor douazeci si ceva de milioane care au
      fost prostiti. Daca facem trebusoara asta, din putinul pe care il am,
      dau si eu ceva ca sponsor. Dar primul pe lista sa fie numele meu! Ca
      si eu am tacut!

      Un articol de Anatolie Gondiu

      http://www.romanialibera.ro/editie/index.php?
      url=articol&tabel=z11032006&idx=40


      _______________________


      20.02.2006 Manelizarea României. Incultura atinge noi cote în
      România. Conform unui studiu de lungã duratã, întocmit de cãtre
      Academia Românã, limba noastrã se degradeazã din generaþie în
      generaþie, lucru care de alfel este valabil cam în toate domeniile
      societãþii româneºti. Academia Românã deplânge faptul cã vorbitorii
      de limba româna (din România) au un nivel cultural din ce în ce mai
      restrâns, aceºtia formându-ºi bagajul lexic din ceea ce aud "pe
      strada si de la televizor". Acest lucru nu este de mirare, deoarece
      sistemul republican a abandonat orice angajament serios în educarea
      populaþiei, mai ales celei rurale, lucru care este în sine o irosire
      incredibilã de talente, dar constituie ºi o mare crimã, premeditatã,
      împotriva românismului. Academia deplânge faptul cã mediile scrise
      republicane ignorã regulile ortografice, sute de titluri apãrând încã
      în grafia bolºevicã a lui Roller, ca ºi cum nu am fi un neam cu o
      limbã comunã clarã ºi bine definitã. Dar se mai mirã cineva de
      aceastã stare de lucruri, mai ales atunci când te uiþi mai exact cui
      aparþin totalitatea editurilor, jurnalelor, televiziunilor? STOP

      http://www.curierulconservator.com/external.htm


      ______________


      Campania antimanele
      de George Bara, NovoPress România

      "Opriti diavolul colorat!" Sub acest slogan va continua campania de
      succes impotriva manelelor initiata de un grup de tineri timisoreni.
      Campania Anti-Manele, al carei portal internet il puteti accesa la
      www.antimaneletm.ro a explodat in presa acum cateva luni. De la
      cateva afise lipite in centrul Timisoarei, febra anti-manele a
      cuprins si orasele Cluj, Oradea, Ploiesti si Craiova.

      Degradarea morala a cuprins incet si sigur, toate nivelurile
      societatii romanesti. Fie ca se manifesta cultural, social sau
      politic, cuvantul "troaca de porci" caracterizeaza cel mai bine noile
      valori care ni se impun prin orice mijloace posibile. De la
      radiourile specializate pe "stiri-bomba", la ziarele santajiste si de
      scandal, la televiziunile care promoveaza o cultura de consum si pana
      la politicienii care formeaza un grup tribal de talhari demagogi,
      Romania tinde sa devina un desert al inculturii si la lipsei de
      perspectiva. Proverbialul "haz de necaz" al romanilor este,
      inconstient, o ultima scuza in fata lipsei de reactie si de actiune.

      Uneori, insa, persoane sau grupuri carora le-a ajuns injuratul pe la
      colturi si a caror frustrare justificata a dat in clocot se hotarasc
      sa actioneze. Singuri contra sistemului, lupta pare dezorganizata si
      de "guerilla"… Dar stim ca cele mai insignifiante lupte impotriva
      Goliatilor nasc si angreneaza energii nebanuite…


      Vava Ionut este un tanar in clasa a12-a la un liceu din Timisoara.
      Satul de prostia si incultura din jurul sau a decis, impreuna cu alti
      cativa prieteni, sa actioneze. Au ales lucrul cel mai aproape de ei,
      producatorul de suferinta cel mai direct si la nivelul social cel mai
      de jos: manelele. Fenomenul social poate cel mai greu de combatut,
      dar si cu efectele cele mai nocive, manele au cuprins toate
      straturile sociale ale tarii. De la bisnitarii si tiganii din piete,
      la elevi, studenti, "vedete" de televiziune si proaspat imbogatiti,
      pana la parlamentari care, in timpul petrecerilor neprotocolare, mai
      uita de bunul simt si danseaza animalic pe mese, cu camasa descheiata
      si cu wisky-ul in mana pe ritmurile tuciurii.

      Campania a inceput prin lipirea unor afise in centrul Timisoarei care
      infatisau o harta Romaniei plina cu gunoaie si care avertizau "Nu
      faceti ca ei!". Provenienta afiselor nu a putut fi descoperita la
      acea data, insa a trezit curiozitatea multora. Cei care au avut
      ambitia sa dea de capatul acestei povesti au fost realizatorii de
      emisiune Huidu si Gainusa de la Cronica Carcotasilor. Intr-o serie de
      evenimente deopotriva hilare si interesante, cei doi eu reusit sa dea
      de autorii afiselor si le-au luat un interviu in emisiune. A urmat
      lansarea site-ului si promovarea campaniei.

      Persoane de buna credinta din alte orase au corespondat cu tinerii
      timisoareni prin intermediul forumului de discutii de pe site si au
      luat pe cont propriu lipirea de afise anti-manele in orasul lor. Anti-
      manelistii din Timisoara, Oradea si Cluj au fost intervievati in cele
      mai importante publicatii regionale si vestea campaniei s-a raspandit
      in toata tara. Au urmat apoi interviurile la radio si campania,
      inceputa rudimentar (insa cu mult avant) a prins proportii.

      La sugestia unei jurnaliste din Timisoara, coordonatorii campaniei
      Anti-Manele s-au gandit sa-si fondeze o asociatie care promoveaza
      cultura: "Organizatia Cultura Libera", momentan in curs de infiintare.

      Reactiile nu au intarziat sa apara. "Regele" manelistilor, Nicolae
      Guta, a afirmat intr-un interviu ca aceasta campanie nu se poate
      opune milioanelor de manelisti din Romania. Intrebarea fireasca, la
      care nu s-a incumetat prea multa lume sa raspunda este: cum de a
      ajuns acest fenomen subcultural sa cuprinda mintile a milioane de
      romani?

      Fenomenul manelelor este strans legat de etnia tiganeasca. Nu o vom
      numi "rroma", deoarece acesta este un termen inventat acum cativa ani
      si care ne-a fost bagat pe gat. Nu exista etnia rroma, exista doar
      etnici tigani.

      Aparitia manelelor cu ani in urma nu a surprins, dar nici nu a
      speriat pe nimeni. O muzica slaba, de prost gust si care starnea
      rasul oricarui ascultator. Obscenitatile de rigoare si greselile
      gramaticale erau caracteristice segmentului etnic si social caruia i
      se adresa. "Boom"-ul manelelor a aparut ca urmare a campaniei
      sustinute dusa de televiziuni ca Pro-TV, Prima si Antena 1. Daca
      initial manelistii dadeau bani grei pentru a fi invitati la emisiuni,
      acum ei sunt o prezenta constanta la TV. Banii stransi de pe la
      nuntile si botezurile unor mafioti si proxeneti au fost investiti cu
      folos: de mai bine de 2 ani de zile nu este editie a emisiunii "Teo"
      care sa nu aiba invitat un manelist. Prima TV s-a chiar intrecut pe
      sine si a facut un reality-show intitulat "Aventurile familiei
      Vijelie"…

      Si dat fiind faptul ca cultura televizorului s-a substituit tuturor
      formelor de cultura adevarata, romanii au inceput sa consume si nu s-
      au mai oprit. Cluburile unde se asculta manele au impanzit tara,
      spectacolele live cu manele sunt la ordinea zilei si comportamentul
      etniei antisociale care poarta acest virus in sange a inceput sa fie
      adoptat de majoritatea ascultatorilor de manele, deveniti "manelisti".

      Tiganizarea, fenomenul prin care romanul devine un exponent al unei
      minoritatii fara vreun patrimoniu cultural recunoscut sau vreo
      incercare de civilizatie europeana, devine din ce in ce mai
      ingrijorator. A lupta impotriva manelor inseamna a lupta impotriva
      tiganizarii (nu a tiganilor), a inculturii, a lipsei de civilizatie,
      a ignorantei si prostiei. In acelasi fel in care hip-hop-ul este in
      SUA muzica infractorilor de culoare, maneaua este in Romania muzica
      infractorilor de orice etnie.

      Sa nu facem greseala a considera manele doar un stil muzical. Manele
      ne sunt bagate pe gat in toate modurile posibile si putini au taria
      sau constiinta sa le reziste. Odata cu manele suntem infectati cu un
      virus mizerabil, un virus "comporta-te ca in muzica ce o asculti":
      murdar, gregar si rusinos; rusinos fata de bagajul cultural care l-am
      mostenit cand ne-am nascut romani, rusinos fata de minimele cerinte a
      unei societati civilizate.

      A opri "manelizarea" Romaniei inseamna a ne face datoria fata de
      predecesorii nostri, oamenii care au cladit Romania. Oprirea
      manelizarii inseamna revenirea adevaratele valori romanesti. Oprirea
      manelizarii inseamna purificarea fata de drojdia societatii.

      Opriti manelele!


      ____________________


      ATAC LA MANELE.
      Un grup de tineri timiºoreni a început lupta împotriva "spãlãrii
      creierelui" prin manelizare. "Regele" Nicolae Guþã considerã însã cã
      aceºtia nu se pot pune cu milioane de fani.






      http://www.banateanul.ro/articol/ziar/timisoara/sumarul-
      editiei/9058/110/


      _______________________

      Despre noi...
      Hmm...suntem un grup de tineri de prin Timisoara, care ne-am saturat
      de aceasta tampire a Romaniei si automat a romanilor, care poarta
      numele de manelizare.
      Aceasta muzica de prost gust trebuie sa inceteze sa mai exista in
      casele oamenilor, in birturi, pe strada si de aceea noi, Anti-Manele
      Group, impreuna cu Vodka Team, ne-am decis sa pornim o adevarata
      lupta pentru a face ca romanii sa priveasca spre muzica buna!!
      http://voodoo.trei.ro/contact.htm



      ________________________


      Proiect - Fara manele la sate
      Ministerul Agriculturii va initia un proiect de act normativ care sa
      contribuie la pastrarea obiceiurilor si traditiilor romanesti la sate
      si sa previna "manelizarea satului romanesc", a declarat, ieri,
      ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur. Actul normativ trebuie
      elaborat cat mai repede, astfel incat sa intre in vigoare chiar in
      acest an, a adaugat Flutur. Romania a solicitat deja la UE sa fie
      recunoscute mai multe produse traditionale, acestea reprezentand doar
      cateva din valorile pe care Romania trebuie sa le valorifice.
      (Eugenia Mihalcea)
      http://www.jurnalul.ro/articol_48069/observator___romania_in_5_minute.
      html

      _______________________


      Primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu a participat astazi la o
      intalnire de lucru cu conducerea Ministerului Agriculturii, Padurilor
      si Dezvoltarii Rurale


      .....Un alt proiect este promovarea unei legi a satului, care sa
      asigure cadrul necesar pastrarii traditiilor, obiceiurilor, odata cu
      modernizarea satelor romanesti, a mai spus premierul. Ministrul
      Flutur a adaugat ca obiectivul acestui proiect este prezervarea
      arhitecturii si a produselor nationale. Vor fi acordate subventii
      pentru restaurarea unor obiective arhitecturale si stimulente pentru
      promovarea produselor traditionale, astfel incat sa
      evitam "manelizarea satului romanesc" a conchis ministrul
      Agriculturii.
      ...
      http://www.infoportal.ro/articol~din-comunicate_presa~info-
      31563~primul-ministru-calin-popescu-tariceanu-a-participat-astazi-la-
      o.html
    Your message has been successfully submitted and would be delivered to recipients shortly.