Loading ...
Sorry, an error occurred while loading the content.

articol in Adevarul

Expand Messages
  • stars lover
    Extremistii mancarii se inmultesc Autor:  Andreea Romanovschi sursa: Adevarul, 28 mai 2009 [
    Message 1 of 1 , Jun 3, 2009
    View Source
    • 0 Attachment
      Extremistii mancarii se inmultesc
      Autor:  Andreea Romanovschi
      sursa: Adevarul, 28 mai 2009 [ http://www.adevarul.ro/articole/extremistii-mancarii-se-inmultesc.html ]

      Compasiunea faţă de animale şi dorinţa de a trăi sănătos îi determină pe mulţi să adopte un stil de viaţă vegetarian. Numărul vegetarieni­lor din România a crescut în ultimii ani, motivaţiile celor care renunţă la carne fiind în special de ordin moral.

      O dietă fără carne, fără ouă sau chiar fără produse lactate. Din motive care ţin de compasiunea faţă de animale, de religie sau din dorinţa de a avea o viaţă sănătoasă. Aceasta este, pe scurt, povestea vegetarienilor.

      Numărul celor care au ales un astfel de regim de viaţă a crescut în ultima perioadă şi la noi în ţară, spun reprezentanţii Societăţii Vegetarienilor din România (SVR), care are în prezent circa 600 de membri. „Pot spune că am observat în România o creştere constantă a membrilor SVR, dar şi a numărului vegetarienilor.

      Dacă în urmă cu şapte ani nu cunoşteam personal niciun vegetarian, acum a devenit ceva obişnuit ca, din când în când, să aflu că o persoană recent cunoscută este, de fapt, vegetariană”, a declarat Marius Vasilescu, în vârstă de 26 de ani, membru activ al SVR. Acesta a precizat însă că în România nu există studii sau statistici privind numărul real al persoanelor care au ales acest stil de viaţă.

      Tipuri de vegetarieni

      Din cei aproximativ 600 de membri ai Societăţii Vegetarienilor din România, 50% s-au declarat, la momentul înscrierii, lacto-ovo-vegetarieni, 20% vegani, 11% ­lacto-vegetarieni, iar 4% naturişti. Ceilalţi 15% sunt simpli simpatizanţi.

      Lacto-ovo-vegetarienii sunt cei care aleg o dietă bazată pe hrană din surse vegetale, ouă şi produse lactate. Această formă de vegetarianism este răspândită în special în Europa şi Statele Unite ale Americii. În acest timp, veganii exclud din dietă, din motive etice, orice produs de origine animală.

      Consumul de miere este lăsat, însă, la latitudinea fiecăruia. Mai mult, veganii încearcă, pe cât posibil, să excludă folosirea produselor de origine animală şi pentru îmbrăcăminte, încălţăminte sau orice alt scop. De asemenea, refuză să cumpere produse de la firmele care fac teste pe animale.

      Conform unor studii relativ recente, veganii reprezintă între 0,2% şi 1,3% din populaţia Statelor Unite şi între 0,25% şi 0,4% din populaţia Marii Britanii. Lacto-vegetarienii, întâlniţi în special în India, mănâncă produse vegetale şi lactate, dar refuză ouăle.

      Categorii aparte

      Mai rari sunt ovo-vegetarienii, cu alte cuvinte cei care refuză produsele lactate.  Naturiştii consumă în general produse vegetale pe care le prepară la o temperatură mai mică de 37 de grade Celsius pentru a nu le diminua conţinutul de vitamine şi minerale.

      Fructarienii reprezintă o categorie aparte. Consumă numai fructe, convinşi că aceasta a fost forma originală a dietei omenirii, pe care au urmat-o şi Adam şi Eva. Cum dieta este dificilă, este adoptată mai degrabă temporar.

      Povestea unui vegan

      „Eu am devenit vegetarian în urmă cu aproximativ opt ani, la scurt timp (cam după un an de zile), devenind vegan. Motivaţia pentru această alegere a fost că nu mi s-a părut justificat din punct de vedere moral să produc suferinţă în mod indirect altor fiinţe, atât timp cât aveam o opţiune”, a mărturisit Marius Vasilescu.

      El povesteşte că ştia că există oameni vegetarieni şi, pe cale de consecinţă, a ajuns la concluzia că nu avea cum să justifice consumul de carne atât timp cât alţii au putut să renunţe la acesta.

      „Un pic mai târziu, am realizat că orice consum de produse animale (lapte, ouă) are, în mod practic, consecinţe similare cu ale consumului de carne”, a afirmat Vasilescu.

      „Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt simple: atât timp cât există o opţiune non-violentă, de a nu produce suferinţă altor fiinţe, nu se justifică moral să inducem această suferinţă altora”, a adăugat acesta.

      O dietă mai sănătoasă

      Diana are 35 de ani şi de aproximativ cinci ani a renunţat la carne şi ouă. Nu este membră a Societăţii Vegetarienilor din România pentru că, spune ea, nu simte nevoia de a intra într-o comunitate de acest fel. Nu şi-a propus un anumit stil de viaţă. A ajuns să adopte această dietă ­dintr-o întâmplare.

      „Era vară şi vroiam să mănânc mai uşor. Am renunţat la carne şi apoi la ouă. Mă concentram pe salate. Am constatat că mă simţeam mai bine şi am ales să păstrez acest regim de viaţă”, a explicat Diana.

      Avantajale şi dezavantajele vegetarianismului


      Ca orice stil de viaţă care nu se supune normelor general acceptate de societate, vegetarianismul rămâne un subiect care naşte controverse, în special în lumea medicală. Un studiu recent publicat în „American Journal of Clinical Nutrition” arată că un regim vegetarian ar putea ajuta organismul uman să se protejeze de mai multe tipuri de cancer, notează BBC.

      Cercetarea a fost făcută pe un eşantion de 52.700 de persoane şi a relevat faptul că voluntarii vegetarieni au dezvoltat, per total, un număr semnificativ mai mic de forme de cancer comparativ cu cei care consumau carne. Există totuşi un risc, potrivit profesorului Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului de Cercetari Alimentare.

      „Vegetarienii sunt mai predispuşi să facă ateroscleroză”, a spus acesta. Totodată, destul de mulţi specialişti susţin că dieta vegetariană are consecinţe nefaste la nivelul organismului pentru că nu este echilibrată în nutrienţi. Astfel, cei care nu consumă carne, ouă şi lapte ajung să aibă probleme din cauza deficitului de vitamina B12, fier sau acizi graşi esenţiali.

      „Riscurile cele mai mari se întâlnesc la vegani, care refuză să consume alimente de origine animală. Dacă nu se hrănesc corect, pot ajunge la malnutriţie întrucât dieta se restrânge. Un vegan trebuie să ştie mult mai multe lucruri legate de nutriţie decât un om obişnuit.”, a explicat profesorul Gheorghe Mencinicopschi.

      Dieta trebuie să fie echilibrată

      Potrivit lui, veganii trebuie să consume proteine vegetale de calitate superioară, mai ales quinoa, o cereală bogată în astfel de substanţe. „La lacto-ovo-vegetarieni, riscurile sunt aproape inexistente dacă îşi echilibrează dieta. Regimul poate fi benefic pentru că aportul de grăsimi saturate este mai mic”, a adăugat Mencinicopschi.

      Veganii riscă să sufere de carenţe de vitamina B 12, cu rol important în funcţionarea sistemului nervos.
      Gheorghe Mencinicopschi, medic nutriţionist

      O „etichetă“ uneori agasantă

      Vegetarienii susţin că ştiu să se hrănească echilibrat  [Foto: AFP]

      Opţiunea unei persoane pentru un stil de viaţă vegetarian nu îi lasă indiferenţi pe cei din jur. „La început, unii se îngrijorează, alţii se bucură. Însă, cu timpul, se obişnuiesc şi văzând că nu există consecinţe negative asupra sănătăţii acceptă că totul este în regulă”, a explicat Marius Vasilescu.

      El spune însă că uneori este „puţin agasant” faptul că unii oameni parcă le pun vegetarienilor „o etichetă pe frunte”. Ba chiar îi privesc cu mirare.

      „Oricine află că eşti vegetarian doreşte să afle amănunte şi ajungi să porţi aceleaşi discuţii cu aproape toate persoanele pe care le cunoşti. Pe de o parte, te bucuri că oamenii sunt interesaţi de subiect. Pe de altă parte, te plictiseşti discutând numai despre asta de parcă ar fi singurul lucru care te defineşte ca persoană”, mai spune Vasilescu.

      Sisteme de referinţă diferite

      Sunt mulţi cei care îi acuză pe vegetarieni că sunt „extremişti ai mâncării”. Numai că majoritatea vegetarienilor nu se lasă impresionaţi de această catalogare şi urmează calea aleasă.

      „Extremismul este un termen relativ şi depinde la ce te raportezi. Dacă te raportezi la cultura occidentală, vegetarianismul este încă marginal. Dacă te raportezi la cultura unei ţări ca India, vegetarianismul este ceva normal, circa 40% din populaţie fiind lacto-vegetariană”, precizează Marius Vasilescu.

      Cei care au îmbrăţişat vegetarianismul într-un mod ceva mai discret, nu prea au de-a face cu prejudecăţile celor din jur. „Nu mi s-a întâmplat des să-mi spună cineva că sunt deplasată sau să se uite mai ciudat la mine. Dar, recunosc, nu prea bat toba că sunt lacto-vegetariană. Fiecare e liber să facă exact ce vrea dacă nu-i deranjează pe cei din jur”, afirmă, la rândul său, Diana.

      Obiceiul are rădăcini în Antichitate

      Primele informaţii referitoare la vegetarianism datează din India antică şi din Grecia antică. Adoptarea unei astfel de diete era strâns legată de ideea de a nu face rău animalelor şi era promovată de filozofi şi de diverse grupuri religioase.

      Pitagora­ (sec. al VI-lea î.Hr.) era un adept al vegetarianismului, fiind împotriva folosirii animalelor ca hrană pentru oameni sau ca jertfe aduse zeilor. După creştinarea Imperiului Roman, vegetarianismul a dispărut treptat din Europa. A reapărut abia în perioada Renaşterii. Prima societate a vegetarienilor a fost fondată în Anglia, în 1847. În 1908 a fost înfiinţată Uniunea Vegetariană Internaţională.

      600 de membri are în prezent Societatea Vegetarienilor din România, cei mai mulţi fiind lacto-ovo-vegetarieni

    Your message has been successfully submitted and would be delivered to recipients shortly.