Loading ...
Sorry, an error occurred while loading the content.

Aparitie in Formula As

Expand Messages
  • dan ghelase
    Message 1 of 1 , Sep 2, 2008
    • 0 Attachment

      Prof. Dr. Roger Scruton - "In plan urbanistic, la Bucuresti are loc un vandalism intarziat"

      Prof. Dr. Roger Scruton - "In plan urbanistic, la Bucuresti are loc un vandalism intarziat"
       
      Filosof, jurnalist specialist in arhitectura din Marea Britanie

      Ce se intampla astazi cu casele in orasele Romaniei, si mai cu seama in Bucuresti, unde cladirile de epoca, scapate ca prin miracol de demolarile ceausiste, sunt decimate necrutator, s-a petrecut in Europa Occidentala, imediat dupa ultimul razboi mondial. Sub pretextul dezvoltarii, in multe din capitalele vestice s-au amplasat cladiri total nepotrivite cu vecinatatile construite in urma cu sute de ani. Din fericire, lumea s-a trezit repede din narcoza constructiilor inalte promovate ca panaceu universal, pentru toate problemele urbane si a declansat o lupta deschisa cu lacomia investitorilor insensibili la argumentele estetice si istorice. Dupa toate aparentele, victoria a fost castigata de "Noul Urbanism". Fondatorul lui este arhitectul luxemburghez Leon Krier, cel care, la comanda Printului Charles, a proiectat un oras bijuterie, construit in intregime la scara umana, numit Poundbury.
      In acest context, vazand ca nu mai au prea multe sanse de a face bani in Vest, lacomii dezvoltatori de birouri si turnuri hidoase au ales tara unde coruptia generalizata le oferea totul pe tava: Romania. Si in special Bucurestiul, oras de campie, in care stilurile arhitectonice s-au imbinat de veacuri, dar niciodata n-au ajuns la un conflict atat de dizgratios ca in prezent. Abandonandu-si crezul profesional, unii arhitecti din Capitala au fost tentati de onorariile de sute de mii de euro, acceptand sa proiecteze zgarie-nori ce sfideaza orice reguli de urbanism european. N-a mai ramas nici un cartier de case normale, nici o straduta linistita, cu portita si liliac in gradina, in care ciuma constructiilor inalte, patronate de primaria generala si de primariile de sector, sa nu tulbure viata si confortul oamenilor. Bun cunoscator al Bucurestiului, pe care l-a vizitat de cateva ori, Roger Scruton, profesor de stiinte psihologice la Oxford si Washington, filosof si estetician londonez, doctor onorific al universitatilor "Adelphi" din New York si "Masaryk" din Brno, este apreciat drept unul dintre cei mai autorizati critici ai arhitecturii globaliste. In cadrul interviului pe care ni l-a acordat in exclusivitate, domnia sa deplange pierderea unor situri urbanistice europene, destin dramatic impartasit si de Bucuresti.

      "Fiecare metru patrat trebuie conservat"

      Bucurestiul traieste din nou drama demolarilor ceausiste: cladiri vechi, de patrimoniu, sunt cumparate de investitori si lasate apoi sa se prabuseasca, pentru a face loc afacerilor imobiliare. Cum s-ar putea face ordine in acest domeniu?

      Aceasta practica era familiara in anii 50, pretutindeni in Europa. Dar nu credeam ca Bucurestiul se inspira dintr-o traditie atat de nefasta. Oricum, recomand primariei Bucurestiului sa se inspire din Legea Comisiei pentru Monumentele Istorice din Franta, care a fost introdusa de fostul ministru al Culturii, Andre Malraux. Aceasta comisie are puterea de a-i obliga pe proprietari sa-si restaureze proprietatile la stadiul original. In anii 60, consiliul local din orasul Rennes a permis demolarea strazii principale si umplerea ei cu "gunoaie comerciale", magazine in stil submodernist. Afland de aceasta nerozie, Andre Malraux a ordonat consiliului si primarului reconstruirea strazii, exact asa cum a fost. Ei bine, acest gen de putere este acum din nou necesara, atat la Bucuresti, cat si in alte orase amenintate de invazia dezvoltatorilor imobiliari, in asa fel incat cetatenii sa fie incurajati sa-si pastreze orasul traditional.

      Calea Victoriei, una din icoanele Bucurestiului vechi, este amenintata cu implanturi de zgarie-nori, in numele "cresterii valorii culturale". Arhitectii sunt cei care fac presiuni in acest sens. Cum comentati?

      Calea Victoriei este un bulevard suficient de cultural asa cum este acum. In plus, este un bulevard istoric. N-ar trebui sa se permita nici o interventie pe aceasta artera, fiecare metru patrat trebuie conservat asa cum este in prezent. Din pacate, asta este marea problema pe care o are toata lumea cu arhitectii. Au ajuns sa se bucure ca fac bani distrugand monumente. Nu-i inteleg, mai ales ca multi au pretentia ca sunt un fel de artisti. Dar nu poti vandaliza Simfonia a 5-a de Beethoven si sa rezulte o capodopera. Dimpotriva, te alegi cu un surogat. Ma tem ca aici intervine o mare lacuna de educatie educatia arhitectilor si a patronilor lor.

      Ati vazut asa-zisele "transformari" ale Bucurestiului. Ce va spune haosul din constructiile noi ale acestui oras?

      Ceea ce as vrea sa spun este ca viata unui oras depinde de locuitorii sai, daca traiesc acolo unde lucreaza si daca lucreaza acolo unde traiesc. In acest caz, strada devine spatiul public principal, iar casa devine centrul ospitalitatii. Normal, vechiul Bucuresti a fost o "asezare" unde oamenii s-au stabilit permanent. Dar arhetipurile moderne, cu aceste blocuri rasarind printre case, il transforma intr-un spatiu in care nu-ti doresti sa traiesti, intr-un loc in care nu vrei sa te stabilesti decat temporar.

      Ce credeti ca-i determina pe arhitecti sa distruga centrele vechi ale oraselor? Banii? O noua viziune asupra viitorului urbanistic, care ne scapa noua, oamenilor de rand?

      Nimic din toate acestea. Pe arhitecti ii impinge de la spate egoismul si megalomania. Ca si nevoia urgenta de a demonstra ca sunt necesari. Dar nici un arhitect nu a fost responsabil pentru orasul Fez din Maroc, unde nu exista nici o cladire inalta, desi intre anii 1170-1180 a fost considerat cel mai mare oras al lumii. Astazi, bucurosi ca au acest refugiu spectaculos, politicieni, activisti sociali, lideri academici si religiosi se intalnesc la Fez, intr-un dialog cultural sponsorizat de Banca Mondiala. Nici vechea Bratislava, nici vechiul Nrnberg n-au avut nevoie de interventia "salvatoare" a arhitectilor, pentru a ramane adevarate perle de arhitectura medievala.

      Daca demolarile ceausiste au avut o justificare politica si poate chiar... medicala, cum ati cataloga demolarile actuale din Bucuresti?

      Acte clare de vandalism. La Bucuresti are loc un vandalism intarziat, si nu inteleg de ce vor romanii sa repete greselile occidentalilor din anii 50. Exista suficienta informatie la ora actuala, pe care o poate accesa si cel mai putin culturalizat primar. De ce nu va protejati patrimoniul?

      Ce ar trebui sa faca primarul pentru a transforma Bucurestiul intr-un loc mai placut pentru locuitorii sai?

      Imi e greu sa fac astfel de sugestii. Totusi, cred ca pentru a rezolva una dintre problemele Bucurestiului, si anume traficul infernal, solutia este ca primaria sa nu faca... nimic! Congestia zilnica va genera in mod firesc o lehamite de masini. Oamenii vor renunta singuri sa mai conduca in orele de varf. Ar fi cel mai gresit lucru ca primaria sa construiasca mai multe drumuri, sa largeasca prin demolare strazi istorice, sa construiasca parcari subterane. Primarul ar trebui sa se gandeasca la dezvoltarea zonelor pietonale desi, uneori, sunt contra-productive. Dar va spun: strazile inguste si aleile pietonale sunt solutia. In micile asezari italiene, cu strazi atat de inguste, incat permit abia un singur sens, in Marrakesh sau Fez, cu stradelele lor stramte si pitoresti, nu exista probleme de trafic.

      Intr-un eseu polemic, vorbiti despre "vandalizarea programei universitare din scolile de arhitectura". Ce ati dorit sa puneti in evidenta?

      Exact ceea ce am scris: programa universitara de astazi nu-i mai invata pe tineri respectul fata de traditiile din arhitectura. De altfel, alarmat de aceasta absurda omisiune, Printul Charles a fondat o scoala in Londra, in mod special pentru a umple acest gol. Absolventii ei au inceput deja sa aiba o influenta crescanda printre arhitecti si urbanisti. Pana la urma, ceea ce face Printul imi aminteste de vechiul curriculum al Facultatii de Arhitectura din Bucuresti, din timpul comunistilor. Nu a fost rau deloc. Tinerii erau invatati sa deseneze (inclusiv figura umana), sa studieze Ordinele istorice ale arhitectilor, sa faca lucruri precum desenarea unei umbre cand soarele cade, la ora 16, asupra unui capitel ionic (procedeu regasit intr-unul dintre Ordinele respective). Odata ce un arhitect putea sa faca asta, el nu mai baga in seama copilarestile desene "moderniste" ale lui Le Corbusier. Pacat ca Scoala romaneasca de arhitectura a pierdut aceste nobile deprinderi.

      "In Romania, comunismul a construit cladiri kitsch cu dinti. Astazi, capitalul strain va propune cladiri kitsch cu dantura stralucitoare, metalica"

      In Bucuresti, si domeniul public este vandalizat. Consiliul municipal a votat trecerea unor terenuri din proprietatea publica in proprietatea privata a primariei, pentru a le putea instraina. Se practica aceste metode si in Europa, in lume?

      Obiceiul de a-ti asuma dreptul de proprietate asupra a ceea ce nu-ti apartine a fost adanc implantat de comunism in mintile oamenilor, oriunde a detinut puterea. Nu trebuie, deci, sa ne mai miram de votul consilierilor municipali din Bucuresti. Pentru ei, respectul pentru domeniul public este similar cu respectul comunistilor pentru "avutia intregului popor".

      De ce credeti ca arhitectii bucuresteni nu au nici un respect pentru cladirile vechi? Este mai ieftin sa construiesti blocuri moderne?

      Este mai scump. Toata lumea stie ca stilul clasic in constructii este mai ieftin, mai adaptabil si mai durabil. In plus, este mai putin poluant, pentru ca nu presupune demolari, de cate ori folosinta unei cladiri inceteaza. Cu cat este mai veche, cu atat o cladire clasica devine mai valoroasa, spre deosebire de cladirile noi, care expira ca iaurtul sau ca ciocolata. Din pacate, multi oameni resping cladirile vechi, pentru ca nu au educatia necesara spre a intelege valoarea lui "a fost odata". Aceeasi credinta in "viitorul luminos", cu care comunistii erau atat de mandri, locuieste in mintea unor arhitecti ai zilelor noastre, doar ca intervine alta retorica.

      Care este greseala fundamentala pe care o fac dezvoltatorii si arhitectii pusi in slujba lor?

      Aceeasi pe care a facut-o comunismul: a distrus setul de proceduri clasice in constructii, dupa care greselile puteau fi recunoscute si corectate. Modernismul face exact acelasi lucru: nu lasa in urma nici un indiciu al interventiei sale, nici un reper dupa care sa poti indrepta o cladire. Spre deosebire de stilul clasic care presupune constructii adaptabile si corectabile. In Romania, dupa cum se poate observa, comunismul a construit cladiri kitsch cu dinti. Astazi, capitalul strain va propune cladiri kitsch cu dantura stralucitoare, metalica, ridicate dupa model american, si nu european, de parca Romania s-ar integra in SUA, nu in UE. Dupa cum ar spune fondatorul "Noului Urbanism", Leon Krier, "modernismul in arhitectura nu este doar urat, dar si bazat pe greseli profunde fata de natura societatii umane. Modernismul in arhitectura si urbanism apatine, ca si comunismul, unei clase de erori din care e foarte putin de invatat sau de castigat".

      D-lui Roger Scruton ii puteti scrie, in franceza si engleza, la e-mail: rogerscruton@...
       
       
    Your message has been successfully submitted and would be delivered to recipients shortly.