Loading ...
Sorry, an error occurred while loading the content.

Arhitectura si puterea...

Expand Messages
  • dan ghelase
    O interesanta analiza privind transformarile ceausiste ale Centrului Bucurestiului spre Sud-Vest... DG
    Message 1 of 1 , Mar 14, 2013
    • 0 Attachment
      O interesanta analiza privind transformarile ceausiste ale Centrului Bucurestiului spre Sud-Vest...
      DG

      http://www.rezistenta.net/2011/02/arhitectura-si-putere.html

      16 februarie 2011

      Arhitectura si putere


      Recent, am primit de la cititorul Cristi un link spre un documentar realizat in 1994 - "Arhitectura si putere". De ce este deosebita aceasta lucrare? Este filmata exemplar, contine imagini de arhiva nemaivazute, calitatea imaginii este foarte buna si, mai ales, filmul contine cadre in premiera cu noul Centru Civic, asa cum arata in anul 1994.

      Imediat dupa evenimentele din decembrie 1989, lucrarile la Casa Republicii si complexul de cladiri adiacente au fost sistate. Ele au fost reluate cativa ani mai tarziu, ceea ce inseamna ca documentarul de fatza prezinta imaginea "inghetata" din decembrie 1989, cu modificari insesizabile. Se poate explora intregul areal demolat - fostele cartiere Izvor, Uranus, evreiesc, Dudesti, Vitan, etc.

      Am considerat ca este necesar sa aduc completari unor cadre mai deosebite. Am identificat de asemenea trei greseli, pe care le voi explica. Pentru cine are de gand sa citeasca in continuare, recomand vizionarea in prealabil a documentarului, aici. -->

      Scurt-metrajul se deschide cu o imagine a micii biserici Bucur Ciobanul de langa Dealul Radu-Voda, incadrata de schelete de blocuri. In trecut, bisericuta era paraclis de cimitir al Manastirii Radu-Voda, gasindu-se pe deal. Odata cu adancirea potecii de langa ea si aparitia strazii Radu-Voda, biserica Bucur a ramas suspendata pe un delusor separat, inspre Splaiul Unirii. A supravietuit demolarilor, dar nu se regaseste intre monstrii de beton din laterale.

      Biserica Schitul Maicilor a fost translatata din Dealul Uranus in spatele blocului care adaposteste sediul SRI. Frumoasele chilii ce o inconjurau pe vechiul amplasament din str. Schitul Maicilor au fost demolate din ordinul expres al Elenei Ceausescu. In prezent, pridvorul cu coloane al bisericii este ingradit intr-o cusca de termopan alb, termopanul fiind noua obsessie a Bisericii Ortodoxe Romane.

      Fostul cartier evreiesc, disparut, privind spre noul bd. Octavian Goga, inspre intersectia cu Nerva Traian. Cadrul din stanga este luat dinsprePasajul Marasesti. In dreapta, bd. Goga astazi - superb.

      Biserica Dobroteasa, incadrata si ea de schelete de blocuri noi. Se gasea odinioara pe Calea Vacaresti. Tronsonul respectiv de drum a fost demolat si inglobat in noul bd. Mircea-Voda, strajuit de blocuri anonime masive. Diferenta dintre vechiul ambient si cel nou este socanta.

      Vedere din intersectia de la Timpuri-Noi, modificata masiv. Biserica Apostola ramas cocotata pe dambul din care excavatoarele au muscat, pregatind terenul pentru blocurile de pe noile bd. Mircea-Voda si Gheorghe Sincai, precum si pentru noua str. Nerva Traian. Din nou, o comparatie-document intre vechile imprejurimi ale bisericii si cele noi.

      Din cartierul Dudesti n-a ramas mai nimic. In film, vedem Calea Dudesti fara cladiri mergand spre sos. Mihai-Bravu. Dintre toate, au mai supravietuitvechea scoala comunala Dudesti + anexa si un imobil cu 2 etaje si mansarda (existent si azi - incercuit cu rosu in poza aeriana), la intersectiastrazilor Baciu-Judetul si Stan-Judetul. Zona debarasata s-a umplut repede la loc, din nefericire cu imobile incomparabile cu cele vechi. Langa scoala veche s-a ridicat sediul nou, care face cinste arhitecturii ceausiste - este o nulitate!

      Imagini de arhiva cu cladirea "Cartea Romaneasca" de pe bd. Carol I(actual Elisabeta), dupa bombardamentele din primavara lui 1944. Dupa indepartarea ruinelor, s-a amenajat acolo un parculet care oferea o perspectiva larga spre Cercul Militar, redenumit de comunisti Casa Centrala a Armatei.

      Greseala 1. Cadrul cu Cercul Militar nu este din interbelic, asa cum se sugereaza, ci din anii '50, deoarece este vizibil parculetul mentionat mai sus. Pe locul lui s-a ridicat in anii '60 blocul Romarta.

      Un cadru exceptional si rar cu fostul Minister al Industriei Constructoare de Masini de pe Calea Victoriei, nou-nout. Masivul imobil a fost demolat in 2007.

      Urmeaza o succesiune de imagini cu schimbarea aspectului orasului, prin aparitia constructiilor de factura stalinist-utilitara din anii '50-'60.

      Un grup de oameni studiind macheta uneia din "bijuteriile" regimului Dej - Casa Scinteii, actuala Casa Presei. Indemnul muncitoresc ne introduce si mai mult in atmosfera tovaraseasca.

      O alta realizare dejista majora este Palatul Operei de Stat, de pe cheiul Dambovitei. Mai interesant este faptul ca aspectul initial al cladirii a fost alterat (in bine, zic eu), pentru a se ajunge la forma cu care suntem familiarizati.

      Cum putea sa lipseasca cel mai drag ansamblu republican - "Piata Palatului RPR", adica Sala Palatului + blocurile dimprejur? In imagine, blocul-turn in constructie versus cum arata astazi. Despre un caz incredibil din acest ansamblu am scris aici.

      Imagine cu noul cartier-dormitor Vitan, unde pe locul caselor pitoresti au aparut grupri de blocuri copiate la indigo. Strazi celebre, precum Foisorului, Voevod Moruzzi, Poet Vasile Carlova, Anastasie Panu sau Locotenent Papazoglu au fost curatate de istorie, devenind alei printre blocuri.

      Cartierul Vitan arata exceptional in prezent, asa cum este evident din imaginea luata de sus.

      Se poate explora si macheta noului Centru Civic si a bulevardului Victoria Socialismului (Unirii) - marcat cu rosu. In detaliul din dreapta, blocul din stanga-jos, de pe colt, este situat la intersectia bd. Unirii cu bd. Maria. Din macheta mare, se observa ca se dorea pastrarea stadionului ANEF (Republicii) de pe str. Izvor. In schimb, a fost astupat si transformat in parcare.

      Dementa lui Ceausescu de a remodela orasul a lasat urme si in Palatul Regal de pe Calea Victoriei. Fabuloasa Scara a Voevozilor a primit, in capat, o "fresca" cu noul ideal in arhitectura - blocul proletar.

      Bloc de pe Calea 13 Septembrie (remodelata), finisat in 1994 si in constructie, in anii '80.

      Ceausescu la Piata Sfanta Vineri, dand indicatii valoroase. Cu ajutorul unei fotografii de dupa 1977, se poate vedea unde a poposit Tovarasul (cele 2 case din dreapta apar in ambele imagini). In numai cativa ani, Piata Sf. Vineri si cartierul evreiesc adiacent aveau sa fie distruse aproape complet.

      Dupa ce intregul front de case de pe Calea Calarasilor - intre str. Mantuleasa si Piata Unirii - a fost demolat, pe noua strada, mult largita, a inceput constructia de blocuri. Se pare ca si in dreptul bisericii Sf. Mina trebuia sa apara unul, dar nu s-a mai construit.

      Comparatia realizata de Alex Galmeanu in 2007 este graitoare pentru disparitia acestui prim tronson din Calea Calarasilor - biserica odata inconjurata de case a ramas izolata, dupa demolari.

      Calea Calarasilor, oficial bd. Corneliu Coposu, este, pe acest tronson, un bulevard oarecare, cu cladiri oarecare, fara personalitate.

      Langa Rondul Udricani, in 1994, pe str. Clucerul Udricani, era in constructie blocul care avea sa inchida Sinagoga Mare intr-un sarcofag de beton. Langa ea, mai supravietuieste o cladire aflata odinioara pe str. Colnicul Mic (disparuta). Imaginea din prezent a Rondului Udricani si a imprejurimilor este dezolanta.

      Dezolanta este si aceasta panorama cu ce a ramas din fostul cartier evreiesc, pe care am compus-o din mai multe cadre. Observam fosta scoala nr. 74 (demolata partial) de pe str. Mircea-Voda, biserica si Asezamintele Udricani, precum si cladirile supravietuitoare din celebrul rond de acolo. In rest, maidane virane.

      Privind dinspre cartierul evreiesc spre Calea Calarasilor, unde biserica Sf. Mina a ramas stinghera. In dreapta cadrului, in spatele cladirilor nedemolate, este scheletul blocului care a blocat str. Columbelor.

      Bd. Victoria Socialismului vazut de pe Casa Republicii, atunci si acum. Cat a crescut vegetatia in anii care s-au scurs!

      Biserica si clopotnita fostei Manastiri Mihai-Voda, mutate de pe dealul omonim (amplasamentul Parcului Izvor) in spatele noilor blocuri ministeriale. Intre timp, pe langa biserica mutata a crescut vegetatie si, pentru generatiile mai tinere, totul pare firesc aici.

      Privind spre Dealul Arsenalului in 1994 si acum. Am reusit in mare parte sa reproduc perspectiva initiala! Au mai disparut intre timp din macarale si a mai crescut vegetatie pe langa Parlament.

      Hotelul Delegatilor (actual Marriott), in constructie in 1994, cumonumentul Eroilor Pompieri din Dealul Spirii mutat in fatza lui. Aici intervine Greseala 2: comentariul din documentar avanseaza ideea ca statuia nu a fost mutata, ci doar s-a demolat tot in jurul ei si acum, pare ridicol de mica in comparatie cu noile inaltimi. Fals! Statuia a fost mutata de laintersectia strazilor Uranus si Fonteriei, deoarece acest loc se gaseste azi sub Casa Poporului. Amplasarea ei in Piata Arsenalului (fosta Piata Puisor)este, intr-adevar, nefericita.

      Casa Stiintei si Tehnicii (Casa Academiei), neterminata nici astazi, a distrus istoria pitorestilor strazi in panta din acel loc. Despre unele relicve ale vremurilor apuse, in articolul care documenteaza expeditia pe "maidanul Academiei".

      Vedere din elicopter cu Dealul Arsenalului. Mastodontul lui Ceausescu paraziteaza orasul. In scurt timp, va avea un nou prieten - Catedrala Mantuirii Neamului, o biserica-mamut care se va ridica aproximativ in locul indicat de punctul rosu. Doamne ajuta!

      Greseala 3. In contrapondere cu Bucurestii ceausisti, se arata o ilustratie cuo reprezentare romantica a colinei Mihai-Voda. Se sustine - fals - ca acesta ar fi Dealul Arsenalului/Uranus/Spirii, desi acesta se gasea putin mai incolo. Dealul Mihai-Voda era cel mult o prelungire spre Dambovita a Dealului Uranus, dar nicidecum dealul propriu-zis, cu celebrul cartier.

      Dezastrul din fostul cartier evreiesc, in 1994. In dreapta, noul bd. Mircea-Voda avanseaza spre ce este azi Camera de Comert, cu blocurile inconjuratoare aflate in contructie. In stanga maidanului, str. Nerva Traian a fost modificata si adusa pana in bd. Unirii, dupa disparitia Caii Dudesti. O zona care a stat pustie ani de zile si nici in ziua de azi nu este agreabila. Bucurestii socialisti in plin avant!

      Intersectia Unirii-Nerva Traian actuala este aproximativ fosta intersectie Dudesti-Nerva Traian, din care avem o imagine de dinainte de tavalugul demolarilor.
      Am marcat intersectia pe configuratia actuala (jos), vazuta din avion. Pe imensul teren viran de pe locul fostului cartier Dudesti urma sa se construiasca un alt colos ceausist, din care s-au turnat doar o parte din fundatii.

      Ultimul cadru interesant este o imagine aeriana a bd. Unirii, in dreptul fostului Magazin "Junior" - azi Tribunalul Capitalei. In spate, se observa palcul de case de pe strazile Iuliu Barasch, Olteni, Maria Clucereasa, etc., grupate in jurul Teatrului Evreiesc - singurele ramasite ale unei zone masacrate.

      Magazinul "Junior" a fost ridicat cu aproximatie peste Piata Cauzasi, o intersectie celebra in Bucurestii vechi. Calea Vacaresti, str. Labirint sau str. Cauzasi sunt doar cateva din arterele care se intersectau aici. Cladirile care defineau spatiul erau deosebite, insa nu puteau sta in calea maretului proiect al intaiului Presedinte al Republicii. Astfel, pe locul lor avem azi frumoasa parcare din spatele Tribunalului.

      Per total, sunt de acord cu ideile exprimate in documentar. S-a demolat prea mult, prea aleator, prea repede. Ce a venit in locul cartierelor de traditie nu se compara cu ce a disparut. Orasul este astazi disfunctional si din cauza acestui proiect faraonic nefinalizat. Oricum, acest demers indraznet poate reprezentao trezire la realitate pentru cei multi care sustin ca actualul Parlament (Casa Poporului) este un simbol al Capitalei, un edificiu care ne reprezinta in lume. Nu, ii reprezinta doar pe Ceausesti si pe Anca Petrescu.

      Cat timp vor exista oameni care vor spune povestea fostelor cartiere istorice distruse de regimul comunist, Ceausescu nu va fi castigat batalia cu istoria pe deplin.

    Your message has been successfully submitted and would be delivered to recipients shortly.