Loading ...
Sorry, an error occurred while loading the content.

Re: [Bucuresti] Romania raiul hotilor de patrimoniu

Expand Messages
  • dan ghelase
    Excelenta semnalare, desi prezinta fenomene triste... Imi aduc aminte de vremea lui Carol I, care a fost si primul initiator al protectiei si ingrijirii
    Message 1 of 2 , Mar 5, 2013
    • 0 Attachment
      Excelenta semnalare, desi prezinta fenomene triste...
      Imi aduc aminte de vremea lui Carol I, care a fost si primul initiator al protectiei si ingrijirii Patrimoniului...si cand infiintandu-se Comisia Nationala a Mon.Istorice condusa de Iorga...acesta a dus un razboi lung cu autoritatile bisericesti...pline de bune intentii dar si de nelijenta in protectia bunurilor avute in administrare...
      Azi avem si Politia Patrimoniului...dar care este tot mai vitregita si parand practic desfiintata de alte sarcini...
      Dar eu sunt ingrijorat de lipsa de educatie si constientizare asupra comorilor de arta anonime...si pe langa care trecem neglijent...Voi reveni cu amanunte...
      DG


      Pe 3/4/2013 10:53 AM, Anca-Mihaela Muller a scris:
       


      Dar nu numai obiectele bisericesti sau alte odoare scumpe fac obiectul furturilor, ci tot ce inseamna patrimoniu sau face parte din acesta (structuri metalice, materiale de constructii, decoratiuni...).

      Culmea este ca hotii s-au inspirat, pare-se, si de pe internet, tocmai din munca facuta de cei care care doresc sa protejeze patrimoniul.

      Deci... atentie!!!

      Anca M.

      Tablouri, icoane, bijuterii, monede dacice sau incunabule sunt bunuri extrem de valoroase care ajung Ăźn colecĆŁii particulare sau Ăźn muzee din străinătate fără ca noi să bănuim. Iar o dată ajunse acolo este aproape imposibil să le recuperăm.
      „Era o colaborare Ăźntre piaƣă ĆŸi cĂąteva persoane care lucrau Ăźn muzeu, care au ajutat, au Ɵters urmele, inventarele rămĂąnĂąnd intacte”, spune Paul Soos, directorul Muzeului de Artă din TĂąrgu Mureș.
      Cazul bisericii din lemn de la Urisiu de Jos
      Simion Grama este om de Ăźncredere la biserică de la Urisiu de Mureș. Are 70 de ani ĆŸi a văzut multe Ăźn viaĆŁa lui, dar nu s-a gĂąndit vreodată că hoĆŁii vor prăda chiar Casa Domnului.
      „SĂąmbătă dimineaƣă am tras clopotele după mort. Eu, la 5, de obicei trag clopotele. Atunci n-am fost aici. Am venit pe la 8, cĂąnd am venit să trag de prĂąnz am venit aici ĆŸi am văzut că ceva nu e Ăźn regulă. N-am mai mers la clopote”, povestește localnicul.
      8 august 2011 - biserica de lemn din Urisiu de Jos. HoĆŁii au tăiat curentul, au rupt gratiile ĆŸi lacătul ĆŸi au pătruns Ăźn lăcaƟ. Au furat lucrări de patrimoniu care datează din anul 1553, opere care pe piaĆŁa neagră din străinătate valorează 100.000 de euro.
      Două săptămĂąni mai tĂąrziu ĆŸi biserica din satul vecin a fost prădată. PoliĆŁia a intrat pe fir, iar cazul i-a fost repartizat Margaretei Arsenescu, comisar IGP, expert Ăźn patrimoniu ĆŸi arheolog de formaĆŁie.
      „A fost foarte ciudat momentul Ăźn care au apărut primele furturi. Primele furturi au fost raportate la VĂąlcea, două biserici aflate una Ăźn preajmă celeilalte, aproape aceeaƟi localitate au fost golite de icoane pe lemn”, spune Margareta Arsenescu.
      În doar două luni, o bandă de hoĆŁi a spart opt biserici de lemn, monumente de patrimoniu, din trei judeĆŁe: VĂąlcea, Hunedoara ĆŸi Mureș. Au furat aproape 120 de icoane. Cele mai multe lucrări au fost sustrase din bisericile din VĂąlcea. Paguba totală se ridică la peste un milion de euro.
      PreoĆŁii au găsit vinovatul: internetul. Cu cùƣiva ani Ăźnainte un amplu proiect de voluntariat a inventariat ĆŸi a promovat mai multe biserici de lemn din RomĂąnia, cu scopul de a le proteja. Cercetările Poliției au arătat că hoĆŁii s-au folosit de aceste fotografii ĆŸi descrieri pentru a identifica cele mai valoroase lucrări. Culmea este că exact aceleaƟi fotografii au fost singurele pe care le-au putut folosi ĆŸi poliĆŁiƟtii.
      Cu toate că legea patrimoniului obligă administratorii să aibă grilaj, sistem de alarmă sau camere de supraveghere, puĆŁini respectă această normă.
      „Am obosit să aud: sunt apărate de Cel de Sus. Cel de Sus nu ne apără Ăźntotdeauna. Vin, fac reclamaĆŁie, nici nu ĆŸtiu ce s-a furat, nici ei nu ĆŸtiu, inventarele nu sunt puse la punct. Ei sunt niƟte administratori ĆŸi sunt administratori ai unui patrimoniu care nu le aparĆŁine, ele sunt ale comunităƣii, iar ei au niƟte Ăźndatoriri, ca niƟte administratori de firmă”, susține Margareta Arsenescu, comisar IGP.
      Ce măsuri de precauție se pot lua?
      Opt biserici, toate monumente istorice au fost golite deja. Niciuna dintre ele nu a avut un sistem de alarmă modern sau grilaj. Ce se poate face că restul bisericilor de lemn să nu aibă aceeaƟi soartă?
      „Se poate face foarte puĆŁin pentru că ele sunt monumente Ăźn general, monumente istorice ĆŸi sunt sub directul patronaj al Ministerului Culturii, dar bugetul de artă nu asigură suficiente fonduri ca noi să restaurăm toate aceste biserici. Biserica vrea să ĂźĆŸi constuiască biserici noi Ăźn loc să se ocupe de bisericile frumoase ĆŸi de suflet ĆŸi calde pe care le avem. Avem mii de biserici ale nimănui”, afirmă Dana Postolache, expert Ăźn artă.
      O parte din prejudiciu, recuperat
      În 2012, adică la un an de la cel mai mare furt din biserici, 85 din cele 120 de icoane au fost recuperate. Primul indiciu a pornit din tĂąrgul de la Negreni, de lĂąngă Oradea. Acolo au fost vĂąndute cele mai multe dintre obiectele de cult date Ăźn urmărire internaĆŁională.
      Furtul s-a produs la comanda unor afaceriƟti din tĂąrgul de la Negreni. După ce au scos valorile din biserici, rolul hoĆŁilor s-a Ăźncheiat. Aici interveneau intermediarii, care ofereau la tarabă icoane de sute de mii de euro la prețuri de nimic. Doi colecĆŁionari din Ungaria ĆŸi din Germania au cumpărat de la Negreni 12 lucrări. Ulterior aveau să afle că sunt urmărite internaĆŁional.
      „AceƟti colecționari au Ɵtiut să consulte paginile de web ale Interpolului ĆŸi ale Poliției RomĂąne unde se pot face ĆŸi conturi personale, Ăźn plus au cunoștințe Ăźn rĂąndul colecĆŁionarilor din RomĂąnia, care i-au contactat ĆŸi i-au informat: atenĆŁie, s-au furat multe icoane din RomĂąnia, ai cumpărat ceva de la Negreni? Oamenii s-au sesizat ĆŸi Ăźn secunda doi s-au prezentat la organele de poliție ĆŸi au predat de bună voie icoanele”, spune comisarul IGP.
      Cumpărătorii finali au rămas cu paguba, dar au scăpat de urmările penale. Iar legea este Ăźngăduitoare cu toĆŁi cumpărătorii de bună-credinƣă, care üƟi asumă pagubă ĆŸi redau patrimoniului naĆŁional lucrările. Asta nu Ăźi face Ăźnsă mai puĆŁin vinovaĆŁi.
      Icoanele recuperate se află acum Ăźn custodia direcĆŁiilor de cultură judeĆŁene pentru clasarea lor Ăźn patrimoniu cultural naĆŁional, restaurare ĆŸi conservare. ĂŽntre timp, preotul Alexandru Popa din Urisiu a pus alarmă la biserica nouă din sat unde È›ine ĆŸi acum cĂąteva icoane de patrimoniu.
      Un angajat al muzeului din Budapesta recunoaște un tablou furat nereclamat Ăźn țară
      O galerie din Budapesta comandă expertizarea unui tablou semnat Mattis-Teutsch, pictor romĂąn, născut la BraƟov, faimos Ăźn vestul Europei. ÎntĂąmplător, un angajat al muzeului din capitala Ungariei recunoaƟte tabloul ca fiind din inventarul Muzeului de Artă din TĂąrgu Mureș. InformaĆŁia era cu atĂąt mai importantă cu cĂąt niciun furt nu fusese reclamat la muzeul mureƟean, iar tabloul era chiar cel original.
      „Am văzut lucrările, Ăźn mod cert erau contrafaceri rudimentare ce era acolo ĆŸi s-a mers pe substituĆŁie. S-au extras originalele ĆŸi ca să fie la număr s-au substituit cu falsuri rudimentare”, explică Pavel Șușară.
      Maniera de lucru este simplă. Lucrările unor pictori celebri ĆŸi bine cotaĆŁi pe piaƣă internaĆŁională, Amann, Tonitza, Petrașcu sau Mattis Teutsch, au fost Ăźnlocuite Ăźn depozit cu lucrări false.
      Cine a făcut falsul, cine a Ăźnlocuit lucrările, sunt răspunsuri pe care anchetatorii ĆŸi reprezentanĆŁii muzeului nu sunt dispuƟi să le furnizeze Ăźncă. InfracĆŁiunea de fals este deja clasată pentru că se presupune că fapta a fost făcută Ăźn anii 90. RămĂąne de incriminat doar furtul. 13 lucrări ale unor pictori cu o cotă de peste 40.000 de euro pe piaƣă noastră sunt de negăsit. ĂŽn locul lor muzeul păstrează niƟte falsuri.
      Problema inventarelor din instituțiile romĂąnești
      Cele mai multe instituĆŁii de la noi care păstrează obiecte de patrimoniu nu au inventare la zi, Ăźn ciuda faptului că legea patrimoniului, din anul 2000 le obliga să le realizeze. AƟa se face că nimeni nu Ɵtie cu exactitate care este situaĆŁia reală a patrimoniului de tablouri, carte veche, sau etnografie.
      Cele mai recente inventare sunt cele din anii 70-80, cĂąnd era Ăźn vigoare o altă lege a patrimoniului, cea din 1974, care impunea reguli draconice privind inventarele, gestiunea sau scoaterea din ĆŁară a unui bun de patrimoniu. ĂŽn primii ani după revoluĆŁie legea a fost Ăźnlocuită cu un regulament.
      „O mare problemă a colecĆŁiilor din RomĂąnia erau anii 80-90, mai ales anii 90, cĂąnd s-a desfiinĆŁat legea patrimoniului. Era perioada de aur a traficului de obiecte de artă Ăźn ĆŁară ĆŸi Ăźn afara graniĆŁelor ĆŸi atunci s-au scos din ĆŁară, din păcate au dispărut mai multe obiecte valoroase”, consideră Paul Soos.
      Ancheta de la TĂąrgu Mureș nu este Ăźncă Ăźncheiată, deƟi a fost Ăźncepută Ăźn urmă cu mai mult de opt ani. ĂŽn 2012, colecĆŁionarul din TĂąrgu Mureș a chemat un expert să Ăźl evalueze. Îl cumpărase ca pe un Petrașcu autentic, dar i se părea a fi un fals. Ce avea să afle era ĆŸocant: tabloul era autentic ĆŸi aparĆŁinea muzeului din TĂąrgu Mureș, după cum arăta numărul de inventar de pe spate. Omul care i-l vĂąnduse, fost angajat al muzeului, este acum cercetat pentru furt calificat.
      Cazul substituirilor de la TĂąrgu Mureș atinge o problemă gravă a pieĆŁei de artă din RomĂąnia: falsul
      „Pătrunderea falsului Ăźn muzeu nu este inocenƣă. Să vinzi un nimic la preĆŁ de element identitar creează diferenĆŁe enorme Ăźntre realitate ĆŸi banii care se plătesc pentru obiectul respectiv. Un Petrașcu fals nu valorează nimic, iar el este cumpărat ca un Petrașcu bun, 40-70.000 de euro. DiferenĆŁa dintre nimic ĆŸi 70.000 de euro este de 70000 de euro, iar acea diferenƣă intră Ăźn buzunarul cuiva, iar diferența se distribuie Ăźn mai multe buzunare”, explică Pavel Șușară.
      Explozia falsurilor
      Pavel ƞuƟară este colecĆŁionar ĆŸi expert evaluator. La fel, Dana Postolache, profesor la Facultatea de Arte din București. AmĂąndoi denunƣă o explozie a fenomenului falsurilor la noi.
      „Ce s-a ĂźntĂąmplat la TĂąrgu Mureș este vĂąrful aisbergului, dar după 1990 Ăźn mod cert a fost un fenomen. Eu aƟ fi foarte curios ce s-ar constata la un inventar sever ĆŸi la o expertiză neanunțată de nici un factor exterior la Muzeul colecĆŁiilor din Bucuresti”, spune Pavel Șușară.
      De cealaltă parte, PoliĆŁia da vină pe experĆŁii care nu doresc să se implice.
      „CĂąnd spui fals sau adevărat üƟi asumă o răspundere juridică. Uneori am senzaĆŁia că experĆŁii au aƟa o uƟurinƣă Ăźn a-Ɵi pune È™tampila pe o hĂąrtie Ăźn care atestă că e fals sau adevărat un tablou ĂźncĂąt e mai rău decĂąt frizerul din colĆŁ, nu vreau să spun medici. Uneori, cu foarte multă ușurintă contra cost, alteori, cĂąnd e vorba de răspundere juridică ori evită să meargă Ăźn instanƣă, să fie pus pe drumuri, ori evită un oprobiu profesional. Pe un fals, după o pictură maghiară nimeni nu ĆŸi-a asumat răspunderea Ăźn RomĂąnia, nimeni nu ĆŸi-a pus semnătura. ToĆŁi au spus: este fals, dar nu vă dăm hĂąrtie”, susține Margareta Arsenescu, comisar IGP.
      „Nu poĆŁi pretinde fiecărui actor al pieĆŁei de artă să fie ĆŸi paznicul explicit, justiĆŁiarul pieĆŁei de artă”, crede Pavel Șușară.
      Geometria lui Descartes, cumpărată ßn 1800, dispărută fără urmă
      În 1800, contele Teleki construia la TĂąrgu Mureș prima bibliotecă publică din estul Europei și cumpăra sute de mii de volume, scrise Ăźn 22 de limbi. ĂŽntre ele, Geometria lui Descartes, publicată Ăźn 1649, sau Sistemul Cosmic al lui Galileo Galilei, din 1641.
      În anii 90, aceste volume Ăźmpreună cu alte 500 aveau să dispară fără urmă. CărĆŁile pentru care colecĆŁionari din toată lumea ar plăti sume mari de bani s-au evaporat. 
      De abia după al doilea inventar a fost sesizată PoliĆŁia, iar cazul se află ĆŸi acum Ăźn cercetare. Un singur lucru se Ɵtie cu certitudine: nici un jaf nu a fost raportat la această bibliotecă, deci furtul a fost comis din pix, iar lipsurile cad Ăźn seama gestionarilor. ĂŽn lipsa mai multor dovezi incriminatorii, nimeni nu poate găsi vinovatul.
      Acum, fiecare gestionar răspunde cu funcĆŁia de fondul pe care-l administrează. Zilnic, se schimbă sigiliul iar cheile masive, greu de replicat, sunt Ăźn grija unui singur om.
      În urmă cu aproape 10 ani copia Rugăciunii de la Buzău a dispărut fără urmă. Ćži Ăźn acest caz, ancheta Poliției se află Ăźn derulare.
      Soclul sculptat de BrĂąncuși, special pentru statuia ce avea să Ăźl facă celebru, este Ăźn continuare gol.
      „Rugăciunea a fost furată prima dată Ăźn 1994, găsită după o anumită perioadă Ăźn BistriĆŁa, alĆŁii zic Bihor. Timp de un an ĆŸi ceva a stat la muzeul judeĆŁean. După aceea s-a reamplasat pe soclu ĆŸi, a doua oară, Ăźn scopuri care nouă nu se sunt clare deocamdată a dispărut. S-a furat Ăźn 2005 ĆŸi pĂąnă acum, din cercetările efectuate nu s-a reuƟit să se dea de urma ei”, declară Ion StĂąnuƣă, de la DirecĆŁia de cultură Buzău.
      Originalul Rugăciunii a ajuns, Ăźn anii 70, la Muzeul de Artă din București. ĂŽn locul ei a fost instalată o copie autentificată de BrĂąncuși ĆŸi turnată la Paris tot Ăźn bronz.
      Rugăciunea a fost lucrarea care l-a consacrat pe BrĂąncuși. A finalizat-o Ăźn patru ani, după mai multe Ăźncercări ĆŸi instalat-o personal Ăźn cimitirul Dumbrava din Buzău. A sculptat soclurile ĆŸi le-a semnat. ĂŽn 2005, copia renumitei lucrări a dispărut fără urmă.
      Originalul „Coborñrea lui Isus de pe cruce”, expus ün Gherla
      Piaƣă oficială de artă din RomĂąnia este nestructurată ĆŸi săracă Ăźn oferte. Nici un nume mare nu a fost Ăźncă tranzacĆŁionat la noi. Picasso, Dali sau Pollock nu există Ăźntr-o colecĆŁie din RomĂąnia. Există Ăźnsă un Rubens, expus Ăźntr-o biserică armeano-catolică din oraƟul care se numea odinioară Armenopolis: Gerla.
      În RomĂąnia se cunosc trei Rubens, fiecare expus Ăźn muzeele din Sibiu, Bucuresti ĆŸi Iași. Mai puĆŁin cunoscuta, „CoborĂąrea lui Isus de pe cruce” are o istorie Ăźncercată. Legenda spune că armenii bogaĆŁi, care dădeau Ăźmprumuturi Ăźmpăratului Austro-Ungariei, l-au primit cadou din partea acestuia, la o cină restrĂąnsă, la Viena. 
      Dincolo de speculaĆŁiile legendei, asupra picturii din Gherla planează suspiciunea de fals sau copie. Cu toate astea, analiza cĂątorva experĆŁi de la muzeele din Gherla ĆŸi Cluj a arătat că este o variantă a temei foarte Ăźndrăgite a lui Rubens.
      AƟa stĂąnd lucrurile, mĂąndrii armeni din Gherla expun Ăźn catedrala lor un tablou cu o valoare ce depasesete de departe 300.000 de euro.
      Aurul dacic – infractori trimiși Ăźn judecată, problema este Ăźncă nerezolvată
      În septembrie 2005, „Grasu”, „Păduchele”, „Cap de porc” Ɵi „Pionu” au fost trimiƟi Ăźn judecată pentru infracĆŁiuni asociate furtului de patrimoniu. Mai simplu spus, sunt vinovaĆŁi pentru găsirea ĆŸi scoaterea din ĆŁară a celei mai mari cantităƣi de aur dacic de la noi: brăƣările dacice, bijuterii, monede.
      ReĆŁeaua a fost identificată, infractorii trimiƟi Ăźn judecată Ăźnsă problema nu a fost Ăźncă rezolvată. Un singur acuzat a executat o pedeapsă Ăźn acest caz, iar cea mai mare parte a tezaurului scos din ĆŁară nu s-a mai Ăźntors.
      Marius Ciută este arheolog ĆŸi de cùƣiva ani a fost cooptat Ăźn echipa de experĆŁi Ăźn patrimoniu ai Poliției RomĂąne. El este răspunzător pentru aducerea Ăźn ĆŁară a celui mai valoros colan din tezaurul dacic, o bijuterie Ăźn valoare de 100.000 de euro recuperată de la un anticar din Germania.
      „ÎntĂąmplarea face ca o dischetă conĆŁinĂąnd fotografii cu această piesă a ajuns ĆŸi la organele judiciare. La momentul respectiv se Ɵtia doar imaginea acestei piese. Ulterior, cu ocazia unei conferinĆŁe de la la Alba Iulia, cĂąnd piesa a fost afiƟată ca fiind căutată de Poliție am primit ajutor din partea unui expert din Germania care mai văzuse această fotografie”, afirmă Marius Ciută, comisar IPJ Alba.
      Expertul din Germania se numeƟte Barbara Deppert. Fără ajutorul ei, statul roman nu ar fi recuperat niciodată acel colan. Deppert a văzut piesa expusă la anticariatul unui celebru negustor de artă din Frankfurt pe Main, Zlatko PleƟa ĆŸi l-a convins să o doneze RomĂąniei.
      Valoarea piesei, insistă experĆŁii, este cu atĂąt mai mare cu cĂąt, istoric vorbind, nu au fost identificate surse de aur Ăźn vechea Dacie. Este motivul pentru care numeroƟi experĆŁi au contestat autenticitatea brăƣărilor dacice. Analizele de laborator au demonstrat Ăźnsă că aurul provenea din munĆŁii Orăștiei. Descoperirea avea să revoluĆŁioneze astfel tot ce se Ɵtia despre lumea dacică pĂąnă atunci ĆŸi avea să demonstreze existenĆŁa celui mai bogattezaur de la noi.
      Monede care provin din zona cetăƣilor dacice se licitează ĆŸi acum pe site-urile de specialitate din Europa. PreĆŁul kosonilor ajunge pĂąnă la 700 de euro. Ćži chiar dacă este dovedit că obiectele aparĆŁin tezaurului romĂąnesc, procedura de returnare rămĂąne Ăźncontinuare complicată.
      ConvenĆŁia UNIDROIT, un acord european care reglează modalităƣile de returnare a obiectelor de patrimoniu, se dovedeƟte adesea neputincioasă. Tot ce avem mai preĆŁios a dispărut sau poate să dispară. ĂŽn fața hoĆŁilor profesioniƟti, un slab sistem de protecĆŁie a valorilor, nu poate să facă nimic.

    Your message has been successfully submitted and would be delivered to recipients shortly.