salutare!
in opinia mea, discutia in aceasta speta trebuie sa porneasca de la faptul ca
sunt incidente atat norme de dreptul muncii, cat si norme de drept penal.
normele de dreptul muncii privesc institutia concedierii, care este guvernata de
dispozitiile noului cod. m-as lega in aceasta privinta de doua aspecte: pe de o
parte de faptul ca trebuia indeplinita procedura cercetarii disciplinare
prealabile (art.63 alin.1), iar pe de alta parte, decizia de concediere se emite
in scris, cu motivarea in drept si in fapt si cu termenul in care poate fi
contestata si instanta competenta, sub sanctiunnea nulitatii absolute (art.62
alin.20)! lipsa uneia din aceste aspecte duce la o concediere abuziva.
in privinta motivelor concedierii, consider ca angajatul respectiv putea fi
concediat numai daca fie prin regulamentul intern/contractul colectiv i se
interzicea navigarea pe internet in timpul programului, fie a savarsit acest
lucru in dauna sarcinilor de serviciu si ar putea fi considerata o abatere
disciplinara grava (discutabil). de aceea, apreciez ca respectiva concediere nu
poate avea ca motivare in fapt continutul mesajului, ci fapta angajatului de a
trimite mesaje in timpul programului.
cat priveste dreptul penal, consider ca sunt pe deplin incidente aici
prevederile art.195 alin.1 si 2 C.pen.pentru ca este cat se poate de evident ca
seful ierarhic nu are nici un drept nici sa intercepteze, nici sa divulge
continutul unei corespondente care nu ii era adresata. el are un drept de
control doar asupra sarcinilor de serviciu ale angajatului.
in fine, luand impreuna interpretarile normelor incidente, totul e cat se poate
de clar: concedierea nu putea fi motivata de continutul mesajului pentru ca
altfel s-ar savarsi infractiunea de la art.195 C.pen. e vorba de o aplicatie
particulara a principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans.


---------------------------------
Do you Yahoo!?
The New Yahoo! Shopping - with improved product search

[Non-text portions of this message have been removed]